Pentru a ieși din criză, guvernele oferă sute de miliarde băncilor

În decursul anilor, istoria ne-a predat o lecție importantă: că marile crize bancare sunt în cele din urmă rezolvate plasând sume semnificative de bani publici pe piață și acționând la nivel guvernamental din timp și decisiv, fie prin recapitalizarea băncilor sau preluarea datoriilor. Aceste acțiuni pot reduce costurile ce le suportă omul de rând și, nu în ultimul rând, economia națională. De exemplu, Suedia a preluat repede controlul băncilor falimentare după criza imobiliară din anii ’90 și economia a revenit la normal într-un timp relativ scurt. Japoniei, însă, i-a trebuit peste un deceniu pentru a trece peste criza financiară, ce a costat echivalentul a 24% din PIB.

După întâlnirea la nivel mondial, G7, respectiv Eurogroup, fiecare țară își face planul de acțiune pentru reducerea pe cât posibil a efectelor recesiunii mondiale, pentru a nu ajunge în situația Islandei.

Problema Islandei a pornit în urma datoriilor imense pe care le-au făcut băncile sale importante. Conform datelor Thomson Reuters, liderul bancar Kaupthing, împreună cu unele dintre cele mai importante bănci, Landsbanki și Glitnir, au ajuns să aibă, în total, datorii în valută de 62 miliarde dolari.

În plus, a apărut expresia de "faliment național", situație în care un stat nu își mai poate plăti datoriile sau nu mai poate strânge valută ca să își plătească importurile.

Astfel, guvernul Norvegiei și banca centrală au introdus noi măsuri prin care încearcă să ofere băncilor lichidități și posibilitatea de a se finanța între ele, măsuri ce prevăd și un plan de noi emisiuni de obligațiuni guvernamentale de 350 miliarde coroane (57,41 miliarde dolari).

De asemenea, banca centrală, Norges Bank, a anunțat că va acorda un nou împrumut pe doi ani, cunoscut în Norvegia sub numele de "F-loans". Creditul va fi acordat băncilor mici.

În Portugalia, guvernul va oferi garanții de stat pentru "operațiunile de finanțare" ale băncilor, în valoare de maximum 20 miliarde euro, după cum a anunțat ministrul portughez de finanțe, Fernando Teixeira dos Santos.

Marea Britanie a anunțat un plan de atac mult mai complex cu trei obiective principale: recapitalizarea băncilor (guvernul va aloca pentru acest proiect 50 miliarde de lire sterline), asigurarea de lichidități pe termen scurt (statul împrumută băncile pe un termen de până la 3 luni) și împrumuturi ale statului pentru bănci pe perioade mai lungi, de până la 3 ani (fondurile alocate sunt de 250 miliarde de lire).

Banca centrală a Elveției va susține un nou fond cu credite de până la 54 miliarde dolari, potrivit guvernului. Banca centrală va percepe dobândă și va avea dreptul la o parte din profituri. În același timp, guvernul plănuiește să majoreze plafonul de garantare a depozitelor și este gata să garanteze împrumuturile interbancare pe termen lung și scurt, pentru băncile elvețiene.

Australia va garanta toate depozitele bancare timp de trei ani și toate finanțările către băncile australiene, în încercarea de a combate criza financiară internațională. Guvernul va acorda, în plus, 4 miliarde dolari australieni (2,6 miliarde dolari) pentru titlurile garantate ipotecar ca să mențină lichiditatea creditorilor non-bancari.

Și Emiratele Arabe Unite au anunțat garantarea depozitelor băncilor locale. Ajutorul guvernamental acordat instituțiilor financiare din Emirate se ridică la 32,67 miliarde de dolari. Este pentru prima oară când o monarhie arabă din Golf ia o astfel de măsură, de la începerea crizei financiare ce a zguduit piețele mondiale.