Pentru mediul de afaceri, greul abia începe

Faptul că unele firme o duc "mai bine" nu este decât un semn al acutizării crizei, susțin reprezentanții mediului de afaceri local. Ce înseamnă exact "mai bine"? În unele cazuri, înseamnă o revenire la zero, la nivelul atins în 2008, dar cu reducerea numărului de salariați și cu micșorarea salariilor. În alte cazuri, înseamnă o scădere puțin mai mică decât media pieței.

Potrivit datelor Agenției Na-ționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM), rata șomajului a depășit 10%, un procent care exprimă clar situația grea din mediul de afaceri.

"Bugetarii se plâng când vine vorba că ar putea fi disponibilizați. În mediul privat, concedierile trec neobservate. Oamenii sunt dați afară zi de zi, în timp ce mulți acceptă salarii mai mici, program de muncă redus, facilități mai puține. Peste trei milioane de români muncesc în străinătate, nu aduc niciun ban la bugetul de stat. Avem prea multe persoane dependente de ajutoarele sociale, prea mulți pensionari și prea puțini salariați care să muncească și să aducă statului banii necesari pentru plata pensiilor", spune Ion Dănuț Jugănaru, directorul ge-neral al Camerei de Comerț, Industrie, Navigație și Agricultură (CCINA) Constanța.

În vremuri mai bune, o rată a șomajului de 10% ar fi fost mană cerească pentru investitorii străini, care căutau forță de muncă ieftină. În prezent, când României i se pregătește și o majorare a TVA, interesul investitorilor este extrem de mic.

"Se întâmpla în urmă cu doi ani – rata șomajului în turism era de 2%. Se speriau investitorii și nu mai veneau, pentru că se temeau că nu vor avea oameni", mai spune Jugănaru.

Acum sunt oameni, dar nu mai sunt bani. Și dacă sunt bani, atunci nimeni nu își mai asumă riscuri.

Fără ajutor din partea statului, managerii constănțeni sunt nevoiți să reducă cheltuielile. Cel mai simplu mod – micșorarea numărului de angajați.

"Am redus cu 40% numărul angajaților, pentru a face față. N-am avut încotro, pentru că statul nu oferă niciun ajutor pentru păstrarea locurilor de muncă sau pentru crearea de noi job-uri. Concurența este destul de mare, cererea este mică, așa că disponibilizările au fost singura opțiune viabilă", spune Con-stantin Scutaru, directorul producătorului de mobilă Pro Domus.

Industria mobilei este strâns legată de piața imobiliară, un alt segment care a fost lovit puternic de recesiune.

"Singurul lucru care ne mai ajută este startul anului universitar, care a revigorat ușor segmentul închirierilor. La vânzări merge foarte slab, în ciuda programului Prima Casă", spune Nicolae Ștefan, directorul agenției locale Ideal Imobiliare.

Ce este mai rău este că urmează o perioadă extrem de grea, pentru cele mai multe afaceri. Piața auto este una dintre ele.

"Nu văd cum ar putea crește vânzările. Nu s-a simțit nicio schimbare când am avut reduceri de peste 3.000 euro, când s-a lansat programul Rabla. Etapa a treia a programului a fost cea mai slabă, chiar dacă firmele au avut acces. La nivel național nu s-au vândut nici măcar 3.000 de mașini, deși sunt disponibile aproape 29.000", spune Adrian Tecușea-nu, reprezentantul dealerului local Fiat.