Piersicile și caisele constănțene, rudele sărace ale fructelor europene

Până la începutul acestui an, cel mai mare client al Stațiunii de Cercetare – Dezvoltare pentru Pomicultură (SCDP) Constanța era fabrica de gemuri, dulcețuri și compoturi "Râureni". Integrarea în Uniunea Europeană a lovit însă din plin activitatea stațiunii de cercetare din Valu lui Traian.
Mai întâi, fabrica "Râureni" a încheiat colaborarea. "Activele fabricii au fost vândute și de atunci au dispărut din peisaj", spune Valentin Spiță, directorul SCDP Constanța.
Apoi, noile norme impuse de Comisia Europeană au impus stațiunilor de cercetare pomicolă să livreze numai fructe "industriale" către fabricile de profil. La Valu lui Traian, cercetătorii rezidenți au colaborat cu experți din Statele Unite ale Americii
și au obținut un soi de piersică pentru industrie (pavie), însă numărul fabricilor de conserve s-a redus considerabil, importurile dominând acum piața compoturilor și gemurilor.
"Cea mai mare parte din producția de piersici și caise, pe care o realizăm aici, pe 330 de hectare de teren, merge către mai multe angrouri din București. Nu se pune încă problema de export, deoarece reușim să vindem o cantitate destul de mare pe piața internă. În plus, exporturile nu ne aduc câștiguri cu mult mai mari, fiindcă nu beneficiem de prima de export, pe care o acordă statul", explică directorul SCDP Constanța.
Piersicile și caisele obținute la Valu lui Traian îndeplinesc toate criteriile de calitate ale Uniunii Europene, singura diferență între fructele românești și cele din străinătate fiind mărimea. "Fructele noastre sunt mai mici decât cele de peste graniță, dar asta pentru că nu le stropim cu toate prostiile. Noi spunem că e mai bine să nu dai cu toate in-secticidele și îngrășămintele artificiale, dacă nu e cazul. UE spune că suntem săraci și că nu ne permitem să cumpărăm substanțele respective", mai spune Valentin Spiță.
Soluția de finanțare o dă tot Uniunea Europeană, prin fondurile structurale. Cum institutele de cercetare din agricultură nu beneficiază încă de o lege clară, care să le reglementeze activitatea și activele din proprietate, banii europeni nu pot fi contractați decât cu sprijinul administrațiilor locale. În cazul SCDP Constanța, este vorba de primăria din Valu lui Traian.
"Primăria reprezintă interesele populației. Adică îi ajută cu retrocedările. Acum, spre exemplu, suntem în pericol să pierdem 100 de hectare. Faptul că se fac retrocedări nu este, în esență, un lucru. Până la urmă, primăria face un lucru bun, neprivându-i pe locuitorii comunei de ceea ce li se cuvine. Sperăm însă într-o colaborare cu administrația locală, în vederea contractării unor fonduri de la UE", spune directorul SCDP Constanța.

Până la începutul acestui an, cel mai mare client al Stațiunii de Cercetare – Dezvoltare pentru Pomicultură (SCDP) Constanța era fabrica de gemuri, dulcețuri și compoturi "Râureni". Integrarea în Uniunea Europeană a lovit însă din plin activitatea stațiunii de cercetare din Valu lui Traian.
Mai întâi, fabrica "Râureni" a încheiat colaborarea. "Activele fabricii au fost vândute și de atunci au dispărut din peisaj", spune Valentin Spiță, directorul SCDP Constanța.
Apoi, noile norme impuse de Comisia Europeană au impus stațiunilor de cercetare pomicolă să livreze numai fructe "industriale" către fabricile de profil. La Valu lui Traian, cercetătorii rezidenți au colaborat cu experți din Statele Unite ale Americii
și au obținut un soi de piersică pentru industrie (pavie), însă numărul fabricilor de conserve s-a redus considerabil, importurile dominând acum piața compoturilor și gemurilor.
"Cea mai mare parte din producția de piersici și caise, pe care o realizăm aici, pe 330 de hectare de teren, merge către mai multe angrouri din București. Nu se pune încă problema de export, deoarece reușim să vindem o cantitate destul de mare pe piața internă. În plus, exporturile nu ne aduc câștiguri cu mult mai mari, fiindcă nu beneficiem de prima de export, pe care o acordă statul", explică directorul SCDP Constanța.
Piersicile și caisele obținute la Valu lui Traian îndeplinesc toate criteriile de calitate ale Uniunii Europene, singura diferență între fructele românești și cele din străinătate fiind mărimea. "Fructele noastre sunt mai mici decât cele de peste graniță, dar asta pentru că nu le stropim cu toate prostiile. Noi spunem că e mai bine să nu dai cu toate in-secticidele și îngrășămintele artificiale, dacă nu e cazul. UE spune că suntem săraci și că nu ne permitem să cumpărăm substanțele respective", mai spune Valentin Spiță.
Soluția de finanțare o dă tot Uniunea Europeană, prin fondurile structurale. Cum institutele de cercetare din agricultură nu beneficiază încă de o lege clară, care să le reglementeze activitatea și activele din proprietate, banii europeni nu pot fi contractați decât cu sprijinul administrațiilor locale. În cazul SCDP Constanța, este vorba de primăria din Valu lui Traian.
"Primăria reprezintă interesele populației. Adică îi ajută cu retrocedările. Acum, spre exemplu, suntem în pericol să pierdem 100 de hectare. Faptul că se fac retrocedări nu este, în esență, un lucru. Până la urmă, primăria face un lucru bun, neprivându-i pe locuitorii comunei de ceea ce li se cuvine. Sperăm însă într-o colaborare cu administrația locală, în vederea contractării unor fonduri de la UE", spune directorul SCDP Constanța.