Populația a fost principalul client al bancherilor, în 2018

Vremurile când creditul bancar era unul dintre motoarele economiei, dar mai ales al producției, au devenit istorie. În 2018, clientul preferat al băncilor a fost populația, împrumuturile bancare fiind utilizate mai ales pentru stimularea consumului și a pieței imobiliare.

Pe de altă parte, a crescut în ritm accelerat creditul guvernamental. În 2018, Guvernul s-a împrumutat din greu pentru a acoperi găurile din buget. Dobânzile achitate în primele zece luni ale anului, pentru creditele guvernamentale, au reprezentat 1,2% din PIB, fiind cu 25,5% superioare celor plătite în perioada ianuarie – octombrie 2017.

v v v

La 31 octombrie 2018, suma totală a creditelor neguvernamentale (în lei și valută, inclusiv cele neperformante) era de 252.741,6 milioane echivalent lei. Față de cea existentă la finele anului 2017 era cu numai 7,41% mai mare.

Structura creditării arată, pe de o parte, creșterea încrederii în moneda națională, iar pe de altă parte, o mai mare apropiere a băncilor de populație, de investițiile imobiliare și de consum, decât de producție.

Astfel, creditele în lei au ajuns la 163.760,7 milioane de lei și o pondere de 64,79% în totalul creditării. Principalul client al băncilor continuă să fie populația. Volumul împrumuturilor acordate acesteia a ajuns la 52,38% din totalul creditării, respectiv la 132.38,1 milioane echivalent lei. În schimb, creditarea agenților economici deține o pondere de 44,72% din total, însumând 113.035,4 de milioane echivalent lei.

În structura creditelor pentru populație, cele pentru construcția sau achiziția de locuințe reprezintă 54,72%, fiind de 72.439,3 milioane echivalent lei.

Creditele pentru consum, în sumă de 58.124,4 milioane echivalent lei, dețin o pondere de 43,90%. În august 2015, raportul era invers: creditele de consum dețineau o pondere de 50,93%, iar cele pentru locuințe, de 46,22%.

Schimbări semnificative s-au produs și în privința volumului creditelor restante. În august 2015, ponderea acestora era de 10,71% din totalul creditării, iar în martie 2017, de 5,86%. La sfârșitul lunii octombrie 2018, sistemul bancar românesc raporta credite restante de 8.191,2 milioane echivalent lei, reprezentând 3,24% din totalul creditelor aflate în derulare. Totuși, nivelul creditelor restante este de peste trei ori mai mare decât cel din august 2008, care era de numai 1,04%.

v v v

În județul Constanța, băncile aveau în derulare, la 31 octombrie 2018, credite în valoare de 9.954,2 milioane echivalent lei, din care 3,08% erau restante. Populația deținea 55,73% din totalul împrumuturilor (5.547,6 milioane echivalent lei), iar agenții economici, doar 43,98% (respectiv 4.378,3 milioane echivalent lei). Din totalul creditelor acordate populației județului, 58,51% au fost obținute pentru locuințe, iar 39,30% pentru consum.

v v v

În prima jumătate a anului, pe fondul practicării unor dobânzi mult prea mici la depozite, economisirea a bătut pasul pe loc, dar în ultimile luni a început să crească, pe măsură ce dobânzile au fost majorate. La 31 octombrie 2018, depozitele (în lei și valută) au totalizat 171.631,6 milioane echivalent lei, fiind în creștere cu doar 3,78% față de nivelul atins la sfârșitul anului 2017. În județul Constanța, depozitele bancare ale populației și agenților economici au crescut cu 4,05%, ajungând la 5.742,9 milioane echivalent lei.

v v v

Cum va evolua piața financiar - bancară în anul 2019? În primul rând, ne putem aștepta la o creștere a economisirii, întrucât băncile vor continua să o stimuleze prin majorarea dobânzilor la depozite, în contextul actualelor tendințe inflaționiste. În al doilea rând, ponderea împrumuturilor acordate populației se va reduce ca urmare a măsurilor prudențiale adoptate de consiliul de administrație al Băncii Naționale a României. De la 1 ianuarie 2019, nivelul maxim al gradului de îndatorare pentru persoanele fizice coboară la 40% din venitul net, la creditele în lei, și 20%, la cele în valută.

Pe de altă parte, creditarea mediului de afaceri va rămâne încorsetată de condițiile de solvabilitate restrictive și de garanțiile în exces. Pe fondul incertitudinilor din economia mondială, al instabilității legislative și fiscale din țară, precum și al creșterii salariului minim pe economie de la 1 ianuarie 2019, apetitul investițional al agenților economici va avea de suferit, iar proiectele lor de dezvoltare se vor baza într-o măsură și mai mare pe resursele proprii.

În 2019, principalul client al sistemului bancar va fi statul român, care se va împrumuta și mai mult, la dobânzi tot mai mari, pentru a plăti pensiile și salariile bugetarilor.