Portul Constanța își dublează capacitatea de depozitare a cerealelor

Porturile de la Marea Neagră se află în epoca marilor schimbări. Investiții de zeci și sute de milioane de euro le trădează ambițiile și speranțele. Vechile capacități de operare sunt modernizate, noi terminale intră în exploatare, altele prind contur pe planșeta proiectanților, iar adâncimile danelor de operare sunt sporite pentru a putea primi nave tot mai mari.

Calcule de viitor

Unele țări și-au definit strategia de dezvoltare maritimă. Rusia, spre exemplu, vrea să își specializeze porturile. Astfel, Novorossiysk va opera doar petrol, cereale și containere. În funcție de această orientare se vor face viitoarele investiții.

Portul Constanța are un master-plan. Cu toate acestea, dezvoltarea lui ține cont mai puțin de această proiecție, depinzând mai mult de interesele și calculele pe care și le fac companiile de operare și de producătorii pe care acestea îi au în spate.

Investițiile aflate astăzi în derulare sau în faza de pregătire a documentației arată că portuarii mizează atât pe creșterea fluxurilor de mărfuri containerizate, cât și pe a celor în vrac.

În sectorul containerelor, lucrurile sunt destul de clare. Cel puțin în următorii zece ani, investiții majore vor fi consemnate doar la "Constanța South Container Terminal". Situația se va schimba abia după ce România va înlătura obstacolele ridicate de transportul fluvial, feroviar și rutier, în calea tranzitului de containere între portul Constanța și Europa.

Un port cerealier

Cele mai multe investiții sunt destinate grânelor. Operatorii mizează pe faptul că portul Constanța va avea un rol tot mai important în comerțul cu cereale din această parte a lumii. Iar dacă socotelile lor sunt corecte, va fi nevoie de noi depozite, silozuri și instalații de încărcare-descărcare.

Piața operării grânelor este împărțită, astăzi, între "TTS Operator", "North Star Shipping", "United Shipping Agency", "Silotrans", "Chimpex", "Socep", "Niva Prod Com" și "Siloport", firme care dețin, împreună, capacități de depozitare de 350.000 tone.

Competiția este dură, mai ales că seceta cruntă din 2007 a amputat exporturile de cereale ale României, Ungariei, Serbiei, Bulgariei și Austriei, derulate prin portul Constanța. În aceste condiții, este de înțeles de ce operatorii se feresc să vorbească despre proiectele lor, iar ziariștii sunt nevoiți să obțină informațiile din alte surse.

Cea mai recentă investiție din sectorul cerealier aparține companiei "TTS Operator". În luna mai, aceasta a pus în funcțiune primele capacități ale noului terminal din dana de gabare. Este vorba de magazii ce pot depozita până la 60.000 tone de grâne. Se are în vedere extinderea terminalului, pentru a putea înmagazina 100.000 tone.

La 1 decembrie 2007, vor începe lucrările de construcție la silozul de cereale din danele 31 – 33. Compania "United Shipping Agency" va instala 17 celule cu capacitatea de 10.700 tone fiecare. La rândul lor, "Minmetal" și "North Star Shipping" au în plan construcția unui siloz în danele 66 – 67, care va putea depozita 50.000 tone de cereale.

Atenție, vine cimentul!

Cantitățile de ciment vrac și în saci manipulate în portul Constanța au scăzut dramatic după 1990. Astăzi, grosul exportului de ciment trece prin terminalul "Sicim", deținut de producătorul "Lafarge".

Traficul în acest domeniu va fi relansat pe 15 noiembrie, când, la "Decirom ", va intra în exploatare noua investiție pentru operarea și depozitarea cimentului vrac. Este vorba de un siloz care poate înmagazina 40.000 tone de marfă și de o macara cu productivitatea de 500 tone pe oră. Noul terminal va derula, în prima fază, 200.000 tone de ciment pe an, iar în final va ajunge la 600.000 tone. "Decirom " va juca un rol important pe piața cimentului din România. Se știe că acționarul său majoritar este producătorul "Ceminter", din Spania.

Investițile portuarilor anunță, de asemenea, revigorarea industriei chimice. SC "Chimpex" se află în faza obținerii avizelor pentru construirea viitoarelor depozite de uree lichidă. Societatea mizează, în primul rând, pe producția de îngrășăminte chimice a acționarului majoritar, "Azomureș".

Porturile de la Marea Neagră se află în epoca marilor schimbări. Investiții de zeci și sute de milioane de euro le trădează ambițiile și speranțele. Vechile capacități de operare sunt modernizate, noi terminale intră în exploatare, altele prind contur pe planșeta proiectanților, iar adâncimile danelor de operare sunt sporite pentru a putea primi nave tot mai mari.

Calcule de viitor

Unele țări și-au definit strategia de dezvoltare maritimă. Rusia, spre exemplu, vrea să își specializeze porturile. Astfel, Novorossiysk va opera doar petrol, cereale și containere. În funcție de această orientare se vor face viitoarele investiții.

Portul Constanța are un master-plan. Cu toate acestea, dezvoltarea lui ține cont mai puțin de această proiecție, depinzând mai mult de interesele și calculele pe care și le fac companiile de operare și de producătorii pe care acestea îi au în spate.

Investițiile aflate astăzi în derulare sau în faza de pregătire a documentației arată că portuarii mizează atât pe creșterea fluxurilor de mărfuri containerizate, cât și pe a celor în vrac.

În sectorul containerelor, lucrurile sunt destul de clare. Cel puțin în următorii zece ani, investiții majore vor fi consemnate doar la "Constanța South Container Terminal". Situația se va schimba abia după ce România va înlătura obstacolele ridicate de transportul fluvial, feroviar și rutier, în calea tranzitului de containere între portul Constanța și Europa.

Un port cerealier

Cele mai multe investiții sunt destinate grânelor. Operatorii mizează pe faptul că portul Constanța va avea un rol tot mai important în comerțul cu cereale din această parte a lumii. Iar dacă socotelile lor sunt corecte, va fi nevoie de noi depozite, silozuri și instalații de încărcare-descărcare.

Piața operării grânelor este împărțită, astăzi, între "TTS Operator", "North Star Shipping", "United Shipping Agency", "Silotrans", "Chimpex", "Socep", "Niva Prod Com" și "Siloport", firme care dețin, împreună, capacități de depozitare de 350.000 tone.

Competiția este dură, mai ales că seceta cruntă din 2007 a amputat exporturile de cereale ale României, Ungariei, Serbiei, Bulgariei și Austriei, derulate prin portul Constanța. În aceste condiții, este de înțeles de ce operatorii se feresc să vorbească despre proiectele lor, iar ziariștii sunt nevoiți să obțină informațiile din alte surse.

Cea mai recentă investiție din sectorul cerealier aparține companiei "TTS Operator". În luna mai, aceasta a pus în funcțiune primele capacități ale noului terminal din dana de gabare. Este vorba de magazii ce pot depozita până la 60.000 tone de grâne. Se are în vedere extinderea terminalului, pentru a putea înmagazina 100.000 tone.

La 1 decembrie 2007, vor începe lucrările de construcție la silozul de cereale din danele 31 – 33. Compania "United Shipping Agency" va instala 17 celule cu capacitatea de 10.700 tone fiecare. La rândul lor, "Minmetal" și "North Star Shipping" au în plan construcția unui siloz în danele 66 – 67, care va putea depozita 50.000 tone de cereale.

Atenție, vine cimentul!

Cantitățile de ciment vrac și în saci manipulate în portul Constanța au scăzut dramatic după 1990. Astăzi, grosul exportului de ciment trece prin terminalul "Sicim", deținut de producătorul "Lafarge".

Traficul în acest domeniu va fi relansat pe 15 noiembrie, când, la "Decirom ", va intra în exploatare noua investiție pentru operarea și depozitarea cimentului vrac. Este vorba de un siloz care poate înmagazina 40.000 tone de marfă și de o macara cu productivitatea de 500 tone pe oră. Noul terminal va derula, în prima fază, 200.000 tone de ciment pe an, iar în final va ajunge la 600.000 tone. "Decirom " va juca un rol important pe piața cimentului din România. Se știe că acționarul său majoritar este producătorul "Ceminter", din Spania.

Investițile portuarilor anunță, de asemenea, revigorarea industriei chimice. SC "Chimpex" se află în faza obținerii avizelor pentru construirea viitoarelor depozite de uree lichidă. Societatea mizează, în primul rând, pe producția de îngrășăminte chimice a acționarului majoritar, "Azomureș".