Pregătim "proști cu diplomă" pentru piața internațională a shipping-ului

Articolul "Oferta de locuri de muncă pentru ofițeri este în creștere" a trezit interesul cititorilor ziarului "Cuget Liber", pe ediția online înregistrând un număr de 823 de vizitatori.

Ce spun cititorii
Comentariile postate pe pagina de internet au scos în evidență una dintre problemele grave cu care se confruntă sistemul de învățământ marinăresc, din țara noastră: lipsa locurilor de practică pentru stagiul de cadet. Din această cauză, numeroși absolvenți nu își pot definitiva pregătirea și nu pot obține un contract de îmbarcare.
"Și pentru cadeți ce se oferă? - întreabă cititorul Vladimir. Suntem o armată de studenți ieșiți din facultate cu experiență zero! Scoateți pe bandă rulantă și nu se asi-gură niciun viitor! Navele școală au dispărut de mult și stăm la mila companiilor care ne trimit pe tot felul de hârburi; și acolo, tot cu șpagă!"
La rândul lui, Nicu G. afirmă: "Situația absolvenților de marină este catastrofală și scandaloasă în același timp. Universitatea Maritimă Constanța, Academia Navală «Mircea cel Bătrân» și, mai nou, Colegiul Nautic scot și vor scoate mii de absolvenți, cu diploma de inginer sau postliceal (la Colegiul Nautic), care nu apucă să vadă marea în timpul studiilor. Aceștia vor rămâne la uscat pentru că sunt slab pregătiți, nu trec testele la firmele de crewing și nu au experiență. Proști cu diplomă! Vinovați pentru asta sunt conducătorii instituțiilor respective, în goana lor după bani, bani mulți din taxe. Iar micii șpăgari de la crewing profită de asta și le cer șpagă celor fără experiență, dar și așa pleacă 1 % dintre absolvenți. Viitorul nu sună bine!"

A cui e vina?
Cei doi cititori au pus punctul pe "i". Într-adevăr, vina aparține în cea mai mare măsură instituțiilor de învățământ, pentru că nu asigură pregătirea completă a viitorilor ofițeri, care nu pot obține un contract de muncă fără să fi efectuat stagiul de practică. În ultimii ani, numărul studenților a crescut continuu, fără a fi dublat de o creștere pe măsură a locurilor de practică.
Vinovate sunt, de asemenea, ministerele educației și apărării, care stau cu mâinile în sân și nu fac nimic pentru soluționarea acestei crize.
O parte de vină revine familiilor și tinerilor care s-au înscris la facultățile de marină. Mulți dintre ei știau că instituțiile de învățământ nu oferă locuri de practică pentru cadeți, iar cei ce nu cunoșteau acest lucru ar fi trebuit să se informeze, înainte de a porni la drum.

Prea puține soluții
Tinerii noștri cititori ridică problema navelor - școală. Dar sunt ele, cu adevărat, soluția? Câte asemenea nave ar trebui să aibă învățământul superior românesc pentru a asigura pregătirea a aproape 1.000 de ofițeri pe promoție? Două - trei nave școală nu pot rezolva problema stagiului de practică de șase luni sau de un an pentru atât de mulți studenți.
O altă soluție o reprezintă contractarea stagiilor de practică cu armatorii. Cine ar trebui să găsească companiile de navigație interesate în pregătirea cadeților? Toată lumea: ministerele, instituțiile de învățământ, agențiile de crewing, Sindicatul Liber al Navigatorilor și studenții. Dar trebuie știut un lucru: oricât de amplă ar fi criza de ofițeri, armatorii străini nu pot furniza stagii de cadeți în ritmul în care cresc cifrele de școlarizare în universitățile din țara noastră. Dacă România ar mai avea flota națională din 1990, cele 311 nave maritime comerciale existente la acea dată n-ar putea asigura locuri de practică pentru un număr atât de mare de cadeți.

Fabricile de diplome
Fenomenul nu este caracteristic doar învățământului marinăresc. O mulțime de tineri absolvenți ai facultăților de drept, economie, jurnalism, medicină, filologie și așa mai departe fac cu totul altceva decât ceea ce au învățat. Sunt barmani, chelneri, paznici, cameriste, recepționeri, vânzători, distribuitori, promoteri, agenți de vânzări. În aceste funcții, diplomele obținute, știința însușită în facultăți nu le folosește la nimic. Dimpotrivă, sunt surse de insatis-acție, de anxietate, de depresie.
Vina principală revine universităților, care, în goana după venituri, s-au transformat în fabrici de diplome (nu de competențe), de care economia națională nu are nevoie.