Prețul carburanților declanșează isteria mondială

Piețele de capital și de mărfuri sunt din nou atractive. Șocul crizei economico - financiare a fost depășit. Acum sunt date certe că recesiunea economică a rămas în urmă în multe dintre regiunile lumii, așa că investitorii, speculatorii și-au redobândit apetitul și mizea-ză pe creștere.

Țițeiul, spre ștacheta de 100 de dolari pe baril

Acțiunile companiilor și mărfurile sunt tot mai bine cotate. După prăbușirea tuturor valorilor la cotele cele mai de jos, la sfârșitul lui 2008, asistăm la revigorarea lor. E semn că viața, munca, produsele ieșite din mâna omului, proprietatea și viitorul economiei sunt din nou prețuite.

Piața petrolului ilustrează cel mai bine schimbările petrecute în psihologia investitorilor. La mijlocul lunii iunie 2008, când economia mondială era pe val, prețul barilului era de 145 de dolari. Până la sfârșitul lui decembrie, în plină criză, cotațiile au scăzut la 33 de dolari. Cererea coborâse dramatic, iar producătorii, comercianții și speculatorii fuseseră prinși cu stocuri uriașe.

Începând din 2009, prețul petrolului brut a recuperat pas cu pas terenul pierdut. Astăzi, cotațiile la bursă - atât la contractele spot, cât și la cele futures - au depășit 98 de dolari pe baril și, de câteva zile, refuză să coboare. Nu va trece mult timp și ștacheta de la 100 de dolari va fi doborâtă.

Cât din această creștere se datorează speculațiilor și cât relansării economiei mondiale? Este greu de spus, dar cel mai probabil dinamica actuală a cotațiilor petroliere are la bază un consum mai ridicat decât la începutul lui 2009.

O mană cerească

Prețurile produselor rafinate (al benzinei și motorinei) nu a urmat aceeași dinamică. La începutul lui 2009, când materia primă era de aproape cinci ori mai ieftină decât în iunie 2008, valorile de la pompă au rămas la fel sau au scăzut cu un cent sau doi. Ulterior, pe măsură ce țițeiul s-a scumpit, benzina și motorina au preluat creșterea.

Pentru rafinării, criza a fost o mană cerească, pentru că au cumpărat materia primă ieftin și au vândut producția scump. Chiar dacă au livrat mai puțin decât în perioada de boom, au avut o rentabilitate net superioară.

Boicot la pompă

În România, scumpirea prețurilor carburanților se datorează în bună măsură creșterii fiscalității. De la finele anului 2008 și până astăzi au avut loc două majorări ale accizelor și o creștere de 5% a TVA.

În urmă cu trei ani, când țițeiul era cu 50% mai scump decât astăzi, prețul benzinei și motorinei nu trecea de 3,5 lei pe litru. La această oră, litrul de benzină se vinde cu 5 lei, iar cel de motorină doar cu câțiva bani mai puțin.

Creșterea prețului la pompă nu putea rămâne fără urmări. Șoferii din țara noastră sunt printre primii care au reacționat, boicotând prin diverse metode activitatea stațiilor de carburanți. Guvernul n-a rămas insensibil și a solicitat Ministerului Finanțelor Publice să înceapă verificările la rafinării și la comercianții de produse energetice, pentru stabili în ce măsură creșterile sunt justificate de cheltuielile de producție.

Guvernul britanic se confruntă, la rândul său, cu o campanie tot mai largă a grupurilor de afaceri. Ele cer oprirea creșterii taxelor și reducerea costurilor energetice. De la 1 ianuarie 2011, Executivul de la Londra a majorat fiscalitatea aferentă carburanților în încercarea de a reduce deficitul bugetar. 40% din firmele mici din Marea Britanie cred că scumpirea produselor petroliere și suprataxarea lor au un impact negativ asupra afacerilor.

La celălalt capăt al lumii, Guvernul de la Seul ia în calcul verificarea afacerilor rafinăriilor.