Preţuri de mizerie pe piaţa agricolă. „Şmecherii de la stat sunt importanţi, nu producătorii!”

Creşterea costurilor de producţie, lipsa de interes a autorităţilor, vremea secetoasă şi preţurile de mizerie oferite pentru recoltă le fac viaţa grea fermierilor constănţeni. E mult de muncă în agricultură, muncă grea, iar la final, satisfacţia lipseşte.

Agricultorii constănţeni au mult de lucru în această perioadă. A început recolta grâului, urmează cea a florii soarelui şi a porumbului. Care este situaţia la Constanţa, au rodit sau nu câmpurile Dobrogei, vor fi hambarele pline, vom avea bucate la toamnă sau vom flămânzi? I-am adresat aceste întrebări unui specialist în domeniu, inginerul agronom Gheorghe Lămureanu, administratorul unei companii agricole din comuna Agigea.

„Nici nu mai ştim ce să facem pentru a supravieţui, pentru a ne menţine pe piaţă. A fost mult de muncă, am avut cheltuieli, am dat culturilor două ape, îngrăşăminte, am efectuat toate tratamentele necesare. Ştiţi care este cel mai grav lucru? Preţul pe care îl primim la final. Să vă dau un singur exemplu. Ni se oferă 85-90 de bani pe kilogramul de grâu! Ce produs mai poţi cumpăra în ţara aceasta cu mai puţin de un leu? Dintr-un kilogram de grâu, poţi face cinci franzele, care costă 15 lei.

În România, nu se face nimic pentru producători, nu se mai uită nimeni la noi, ci doar la şmecherii care câştigă zeci de mii de euro la stat. Noi trebuie să respectăm norme peste norme impuse de Uniunea Europeană, ne cresc costurile de producţie de la an la an.

Politica agricolă nu o mai facem noi de mult timp. Odinioară, rezerva de stat era de 3,5 milioane de tone. Acum, sunt cinci-şase companii americane, germane, austriece sau chinezeşti care cumpără din România şi stabilesc preţurile”, a declarat, pentru ziarul „Cuget Liber”, ing. agr. Gheorghe Lămureanu.

În privinţa recoltei, cifrele nu sunt însă rele.

„Am scos şapte tone de grâu la hectar, grâu de calitate, pentru panificaţie. La orz, avem o medie de opt tone la hectar. Ştiţi la ce preţ am vândut câteva maşini de orz? 70 de bani pe kilogram. E jale! Suntem sărăci, ne sărăcesc şi mai tare cei ce ne conduc.

Recoltăm grâul, apoi floarea soarelui şi porumbul. Dacă în 10 zile nu plouă, recolta la floare este compromisă! Aşteptăm ploile să putem pregăti lucrările pentru toamnă. Nivelul de precipitaţii este scăzut în toată ţara, vedeţi care sunt debitele râurilor, ale Dunării”, a explicat inginerul agronom.

Dobrogea, afectată de secetă

Seceta pedologică moderată şi puternică se menţine în cultura porumbului neirigat din regiunile Maramureş, Dobrogea şi Banat, dar şi în alte zone de cultură din ţară, unde se va produce o depreciere treptată a stării de vegetaţie, potrivit prognozei de specialitate publicată de Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM) pentru perioada 5 - 11 iulie 2025.

„În cultura de porumb neirigat, rezerva de apă pe profilul de sol 0-100 cm va prezenta valori satisfăcătoare şi local apropiate de optim, în cea mai mare parte a Munteniei, Transilvaniei şi a Moldovei, izolat în sud-estul Crişanei şi estul Olteniei. Deficite de apă în sol (secetă pedologică moderată şi puternică) se vor înregistra în Maramureş, Dobrogea şi Banat, pe suprafeţe agricole extinse din Oltenia, local în nordul, nord-vestul, centrul şi sudul Transilvaniei, estul şi sudul Moldovei, estul, sudul, izolat vestul Munteniei", au avertizat specialiştii ANM.

La culturile prăşitoare se va înregistra fenomenul de ofilire temporară şi răsucire a frunzelor în orele de amiază, îngălbenirea şi uscarea prematură a acestora, precum şi forţări stadiale, ca urmare a menţinerii temperaturilor ridicate din aer, situate peste pragurile biologice critice de rezistenţă a plantelor (30 - 32 grade Celsius), asociate cu deficite de apă în sol. Totodată, pe terenurile afectate de seceta pedologică se va produce o depreciere treptată a stării de vegetaţie la culturile de porumb şi de floarea-soarelui, cu efecte negative asupra potenţialului productiv.