Preţurile mari la îngrăşăminte vor falimenta fermierii. Culturile însămânţate vor fi mai mici

775
Preţurile mari la îngrăşăminte vor falimenta fermierii. Culturile însămânţate vor fi mai mici - fond2-1635963850.jpg

Articole de la același autor

Parcă nu erau de ajuns scumpirile din ultima vreme, că li s-a mai adăugat una. Îngrăşămintele s-au majorat în acest an şi cu 200%. În acest context, specialiştii spun că va exista un lanţ de majorări de preţuri la alimentele esenţiale, iar unii fermieri cu exploataţii mici vor dispărea de pe piaţă.

Îngrăşămintele, fertilizanţii sau seminţele s-au scumpit pe fondul creşterii preţurilor carburanţilor, a gazelor naturale şi a energiei. În România cea mai mare parte a pieţei îngrăşămintelor se bazează pe importuri, în jur de 80%, ceea ce face ca preţul să fie dictat de furnizori. Producătorii români sunt prea mici şi prea puţini, iar preţurile de producţie sunt prea mari şi nu sunt competitivi pe piaţă. În consecinţă, fără îngrăşăminte nu se poate face agricultură, iar fermierii sunt îngrijoraţi că ar putea dispărea pentru că nu mai pot ţine pasul cu scumpirile. Unii dintre ei, pentru a avea o recoltă bogată au făcut chiar împrumuturi la bancă pentru a se descurca, iar acum spun că nu mai pot. „Am 500 de hectare şi pentru înfiinţarea noilor culturi de primăvară a trebuit să suplimentez cu seminţe de grâu de calitate care să facă faţă vremii nefavorabile în Dobrogea. În ultimii ani ne confruntăm în luna aprilie cu îngheţ, după ce în februarie şi martie, de regulă sunt temperaturi primăvăratice. Bobul românesc de grâu este rezistent, dar nu este atât de productiv şi cumpărăm hibrizi din producţie străină. Şi asta costă. Ce dădeam anul trecut pe 120 de kilograme, dăm acum pe un sac de 40 de kilograme. Ca să nu mai zic de motorină, de fertilizatori care a ajuns un sac de 25 de kg să coste, 500 de lei”, ne-a spus fermierul Mircea Chipăilă, din comuna Poarta Albă. Dobrogea se confruntă şi cu secetă pedologică, chiar dacă sunt ploi acum spre primăvară saturaţia de apă din sol va fi mică dacă nu va ninge sau nu vor fi precipitaţii până atunci. Culturile trebuiesc ajutate, fertilizate, ierbicizate pentru ca recolta să fie una de calitate. „Anul trecut am făcut împrumut la bancă pentru inputuri. Astăzi în agricultura modernă nu poţi să stai fără aceste mecanisme de ajutor financiar sau de îngrăşăminte. Toate s-au scumpit foarte mult. Probabil că fermierii mici vor abandona munca la câmp, pentru că nu vor mai putea rezista în condiţiile astea şi să sperăm că nu vom ajunge la o criză alimentară pe fondul ritmului accelerat al creşterii preţurilor”, a spus dezamăgit Ionuţ S., un tânăr fermier care deţine 20 de hectare de pământ în localitatea Independenţa.



Crescătorii de animale şi legumicultorii sunt în pragul falimentului


Nu numai latifundiarii se plâng că scumpirea îngrăşămintelor este piatră de gâtul lor. Mai greu este pentru crescătorii de animale şi de legumicultori. Dacă la prima categorie, de bine, de rău, au mai primit o subvenţie pentru motorină, pentru culturile calamitate, pentru cei care cresc animale şi cultivă legume situaţia este dezastruoasă. „Am o fermă de vaci de lapte de 25 de capete. Încă aşteptăm subvenţiile promise pe cap de animal care sunt şi foarte mici. Noi avem o linie de colectat laptele şi nu-l dăm altora, dar preţul este foarte mic, undeva în jur de 1 leu/litru, în timp ce pe furaje dau 1,70 de lei/kg şi mănâncă cam 7 kg pe zi. Nu se merită atâta muncă, iar în mână nu rămâi cu nimic”, ne-a spus crescătorul de animale Ivan Stanomir, din comuna Cerchezu. Şi legumicultorii sunt în aceeaşi situaţie. Scumpirile îngrăşămintelor le pun munca în pericol şi se gândesc serios dacă să mai continue să cultive legume. „Pentru legumicultori este cel mai greu. Dacă cerealierii au mai primit câte un ajutor, noi care ne ocupăm să dăm consumatorilor legume cu gust românesc, nu am fost susţinuţi cu nimic. Mai ales producătorii mici care nici nu vor să se asocieze, nici nu vor să fie uniţi. Una e să cumperi îngrăşăminte în cantitate mare cum face o cooperativă care mai are şi discount şi alta e să cumperi pentru două hectare de pământ cât avem noi. Primăvara când înfiinţăm noile culturi cumpărăm absolut tot: seminţe, îngrăşăminte, fertilizatori, ierbicide, iar dacă faci agricultură ecologică preţurile au explodat. Fonduri europene este foarte dificil să atragem pentru că ori nu suntem eligibili, ori birocraţia este atât de stufoasă că renunţăm”, ne-a mărturisit Adrian Roşu, legumicultor din comuna Fântânele. Specialiştii în economie sunt pesimişti şi spun că toate scumpirile vor duce la culturi mai mici şi în consecinţă la o criză alimentară.

Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 0.3273 secunde