Războiul din Georgia - un avertisment pentru investitorii de la Marea Neagră

Unda de șoc a războiului din Georgia a ajuns până în capitala Olimpiadei. Informațiile despre sutele de oameni uciși în bombardamentele din Osetia de Sud, dintre care mulți sunt civili, au făcut înconjurul lumii.

De la Beijing la Controceni
Pe perioada întrecerilor sportive armele ar fi trebuit să tacă. De la Beijing, președintele american George Bush cere stoparea imediată a violenței, a înaintării tuturor trupelor și încetarea bombardamentelor rusești. Președintele francez Nicolas Sarcozy, care a discutat cu premierul rus Vladimir Putin la ceremonia de deschidere a Olimpiadei, a chemat părțile implicate să înceteze operațiunile armate și a cerut acordarea respectului deplin pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Georgiei.
Consiliul de Securitate al ONU a intrat în alertă. Oficialii săi urmăresc evoluția conflictului din zona Mării Negre. Au ajuns la concluzia că situația este mult mai gravă decât părea la început și că, din Osetia de Sud, criza pare a se extinde spre Abkhazia.
Autoritățile de la București se agită. Sâmbătă, 9 august, la Palatul Cotroceni, Consiliul Suprem de Apărare a Țării a discutat despre războiul din Georgia și impactul asupra securității și stabilității regionale. Ceea ce se întâmplă în fosta republică sovietică reprezintă o confirmare a teoriei președintelui român, Traian Băsescu, despre conflictele înghețate din zona Caucazului și a bazinului Mării Negre.
Bucureștiul au lansat apelul la responsabilitate, la încetarea ostilităților. Mai mult, a cerut ca instituțiile statului să fie pregătite pentru evacuarea cetățenilor români din Georgia, dacă situația va impune acest lucru.

Vise spulberate
Consecințele conflictului asupra economiilor din bazinul Mării Negre nu vor înceta să apară. Primele afectate sunt investițiile. Cine are curajul să investească durabil în zonele de război sau aflate în vecinătatea lor?
Porturile georgiene Poti și Batumi visează să devină porți ale țițeiului caspic destinat Uniunii Europene, dar și ale traficului de mărfuri containerizate care merg spre Caucaz. Acum, investitorii au primit un avertisment dur de la cei ce au avut interesul să o facă. Mesajul lor este: "Nu vă băgați banii în Georgia! Proiectele voastre de a construi oleoducte, căi ferate, șosele, terminale de țiței și de containere nu sunt în siguranță în această zonă de risc!"
Stoparea investițiilor din Georgia și porturile sale afectează traficul și investițiile din celelalte porturi de la Marea Neagră, inclusiv cele românești. Dezvoltarea fiecărui port din zonă este susținută de a celorlalte. Constanța a putut deveni o platformă de distribuție a mărfurilor containerizate pentru că porturile din Ucraina, Rusia și Bulgaria au creat facilitățile de operare a navelor port-container. Construcția oleoductului spre Trieste este condiționată de fluxurile de țiței caspic care ajung în terminalele petroliere de pe țărmul de răsărit al Mării Negre.
La prima vedere, evenimentele din Osetia de Sud avantajează Rusia. Ea se află la timona ostilităților și deține inițiativa. Kremlinul poate face pace cu o singură vorbă și poate pune capăt războiului cald sau rece pentru totdeauna. Descurajarea investițiilor și traficului de mărfuri în celelalte porturi de la Marea Neagră întărește poziția porturilor rusești în zonă.
Portul Constanța se află în fața unor proiecte majore. Compania Electrabell, din Belgia, intenționează să construiască o centrală termoelectrică gigant, cu o putere de 1.200 – 1.800 Mw. La rândul său, grupul austriac Voest Alpine are în vedere construcția unui combinat siderurgic și a unei centrale energetice de 800 Mw. Cum vor reacționa investitorii știind că războiul este de cealaltă parte a mării?

Pace pe ape
Dacă investitorii sunt extrem de sensibili și sperioși, navigatorii au demonstrat dintotdeauna că sunt curajoși, nedându-se în lături să-și conducă navele în zonele de conflict. Din fericire, este pace pe ape!
Războiul din Georgia nu afectează navigația din bazinul Mării Negre, a declarat pentru cotidianul "Cuget Liber", Valentin Șerbănescu, directorul general al Autorității Navale Române. "Principalele rute de navigație care duc dinspre Bosfor spre porturile rusești, spre Ucraina și, în vest, spre Bulgaria și România sunt departe de zonele de conflict" – a declarat oficialul român.
Dacă ar exista un risc cât de mic din cauza războiului, autoritățile navale și portuare ar trebui să informeze navele prin avize de pericol. Din informațiile pe care am reușit să le obținem, până în prezent, astfel de avize nu au fost emise nici în Georgia.