Concurs Recesiunea amenință cu falimentul statele îndatorate

Criza financiară este departe de a se fi încheiat - țările din zona euro sunt amenințate de un val de falimente statale, iar de această dată nu ar mai fi vorba doar de câteva miliarde de euro. Semnalul de alarmă este tras de cotidianul german Süddeutsche Zeitung, citat de Agerpres.

Potrivit publicației germane, cei care își imaginează că lumea este pe punctul de a depăși criza financiară ar trebui să nu se pripească.
În urmă cu două săptămâni, Emiratul Dubaiului a anunțat că unele companii ale sale sunt în prag de faliment, pentru că șeicii au derulat proiecte uriașe de construcții, toate finanțate cu credite.
Acum se clatină Grecia, din cauza unor datorii imense. Creditorii sunt neliniștiți și există chiar pericolul falimentului statal.
Majoritatea specialiștilor încep să își schimbe opiniile privind evoluția crizei. Spre exemplu, Josef Ackermann, președintele Deutsche Bank, care spunea în urmă cu puțină vreme că "partea cea mai rea a crizei a trecut", vorbește acum despre o "bombă cu ceas".
Grecia este o astfel de bombă cu ceas, iar faptul că ea se află acum într-o situație deosebit de riscantă este cauzat parțial de criza economică mondială. Într-o bună măsură, grecii sunt vinovați că nu au luat niciodată foarte în serios problema îndatorării, titrează Süddeutsche Zeitung: "Au reușit să se strecoare în zona euro prezentând cifre false, iar acum au indus în eroare celelalte state UE cu cifre ale deficitului manipulate grosolan. Gaura este de peste 12% din PIB, după cum a recunoscut noul guvern al țării". Fostul executiv vorbea până în urmă cu câteva săptămâni de un deficit bugetar de "numai" șase procente, o valoare care era oricum de două ori mai mare decât valoarea maximă admisă de Pactul de Stabilitate și Creștere al UE.

Investitorii fug de piramida creditelor
Datoriile Greciei au fost dintotdeauna o problemă uriașă, la fel ca și exuberanța cu care Dubaiul construia pe datorie. Dacă expansiunea ar fi continuat, nu s-ar fi aflat de aceste probleme, însă criza scoate la suprafață toate lacunele. Investitorii și-au retras banii, temându-se de o prăbușire a piramidei creditelor. Ca urmare, primele care s-au cutremurat au fost băncile, iar acum se clatină întregul stat.
Grecia nu este încă falimentară, însă acest risc nu poate fi exclus, în ciuda tuturor asigurărilor din partea statului că nu este așa. Anul viitor, Atena trebuie să împrumute de pe piețele financiare 25 miliarde euro.
Ce se va întâmpla dacă gu-vernul nu va găsi cumpărători pentru creditele luate? Ce se va întâmpla dacă guvernul nu va mai putea să achite dobânzile pentru creditele suplimentare luate? Atunci se va declara falimentul.
"Nu va trece mult până când creditorii vor începe să se îndoiască și de soliditatea altor state din zona euro, cum ar fi Irlanda, Spania sau Portugalia, ale căror datorii au crescut și ele exponen-țial. Acesta va fi noul val al crizei, iar statele ar putea păți același lucru ca și băncile: să piardă încrederea și să fie pedepsite", mai arată Süddeutsche Zeitung.

UE va sprijini statele falimentare
Ce soluții există? Pentru a preveni un astfel de scenariu, statelor UE nu le rămâne altceva de făcut decât să sprijine Grecia. Ajutoarele financiare directe sau chiar o preluare a datoriilor sunt interzise prin Tratatul UE. Totuși, miniștrii de finanțe au convenit în urmă cu mai multe luni un plan de criză, pentru a putea sări în ajutorul țărilor comunitare aflate în dificultate. În cazul Letoniei și Ungariei - niciuna dintre ele nefiind membră a zonei euro - miniștrii de finanțe ai UE, având propriile lor îndoieli, au apelat la Fondul Monetar Internațional.
Cu alte cuvinte, guvernul grec este amenințat cu administrarea forțată, pentru că va trebui să accepte un program de economisire drastică.
"Însă chiar și un astfel de program este mai bun decât ceea ce au experimentat în urmă cu zece ani statele în curs de dezvoltare. La acel moment, primul care s-a prăbușit a fost Mexicul, urmat de jumătate din Asia și, în cele din urmă, de Rusia. Pentru statele UE, un val de falimente statale ar fi un scenariu de groază, pentru că nu ar mai fi vorba de câteva miliarde de euro, ci chiar de supraviețuirea monedei unice europene", avertizează ziarul german.