Reuniunea miniștrilor agriculturii din Grupul de la Vișegrad 4+3

Teodor Mihalcea, secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, a participat la reuniunea miniștrilor Agriculturii din cadrul Grupului de la Vișegrad 4+3 (Bulgaria, Romania, Slovenia). Tematica reuniunii a vizat prioritățile în domeniul agricol ale președinției poloneze a Grupului de la Vișegrad - revizuirea cadrului financiar multianual (MFF) 2014 - 2020 cu implicații asupra regulamentelor Politicii Agricole Comune (PAC) și viitorul acesteia după 2020, precum și dezbaterea preliminară a propunerilor de simplificare a politicii agricole comune cuprinse în Regulamentul Omnibus.

România susține declarația comună pe Omnibus și subliniază importanța menținerii sprijinului pentru organizațiile de producători, mai ales în acele state membre unde gradul de organizare în sectorul de legume - fructe este scăzut.

Modificările propuse cu privire la suportarea consecințelor financiare ale nerecuperării debitelor și eliminarea regulii 50/50 ar putea conduce la importante consecințe financiare pentru statele membre și nu poate fi acceptat. Schimbările importante care s-au inițiat în MFF 2014 - 2020 este bine să se continue și în noua perspectivă financiară, iar în acest sens este important să se ajungă la convergența plăților directe între statele membre.

În plus față de propunerile incluse în OMNIBUS, pentru România este deosebit de importantă revizuirea Anexei II din Reg. (UE) nr.1305/2013, respectiv creșterea cu 20% a ratei de sprijin pentru cooperativele care vor să facă investiții în procesare, încurajând astfel asocierea și, implicit, realizarea de investiții colective în interesul membrilor. De asemenea, România consideră important să se evalueze oportunitatea menținerii plăților directe pe suprafață - SAPS și după 2020.

Alte teme de discuție au vizat "pachetul de igienă" - stabilire a unor norme specifice de igienă care se aplică alimentelor de origine animală, în ceea ce privește posibilitatea de sacrificare a animalelor în fermă, care ar putea fi apoi oferite la vânzare pe piața locală.

"Dezbaterea este de interes pentru România, producătorii români de dimensiuni mai mici solicitând norme simplificate și mai flexibile. În prezent, România lucrează la o modificare a cadrului legislativ privind condițiile minime de funcționare a abatoarelor de capacitate mai mică prin care se definesc: abatoare de capacitate mică, centre și puncte de sacrificare, cu limitarea numărului maxim de capete/lună care pot fi sacrificate în aceste tipuri de unități", a afirmat secretarul de stat Teodor Mihalcea.

Alte teme abordate în cadrul reuniunii au vizat:

- luarea de masuri pentru combaterea efectelor si prevenirea răspândirii pestei porcine africane în Europa, inclusiv cu alocarea de sprijin financiar pentru țările care sunt afectate, dar și pentru țările din vecinătatea focarelor de infecție, cum e și România, pentru a le sprijini în eforturile lor de prevenire a răspândirii epidemiei - solicitare adresată Comisiei Europene;

- creșterea potențialului de cercetare în domeniul agricol al țărilor din Europa Centrală și de Est;

- mecanismele de piață din sectoarele cerealelor și zahărului (în contextul eliminării cotelor de producție la zahăr începând cu 1 octombrie 2017).

În cadrul întâlnirii a fost adoptată declarația comună a miniștrilor agriculturii din Grupul Vișegrad 4+3 (Bulgaria, România și Slovenia) cu privire la creșterea potențialului de cercetare al țărilor din Europa Centrală și de Est în implementarea proiectelor din programul Orizont 2020, în domeniul agricol, inclusiv al bioeconomiei.