România se alătură țărilor care combat abuzurile multinaționalelor

243
4 min citire
România se alătură țărilor care combat abuzurile multinaționalelor - romaniasealaturatarilorcarecomba-1478087467.jpg
Ministerul de Finanțe a pus în dezbatere publică proiectul de lege privind aprobarea aderării României ca membru asociat la Proiectul BEPS (Erodarea bazei de impozitare și transferul profiturilor), inițiat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE)
x x x
La data de 15 martie 2016, Pascal Saint–Amans, directorul Centrului pentru Politică Fiscală și Administrație al OECD, a transmis Ministrului Finanțelor Publice invitația de aderare a României ca asociat la Proiectul BEPS (Erodarea bazei de impozitare și transferul profiturilor).
Secretariatul OCDE a prezentat acest nou cadru miniștrilor de finanțe din G20 la întâlnirea care a avut loc la Shanghai, în perioada 27 - 28 februarie 2016. Aceștia au încurajat inițiativa de a invita țări și jurisdicții în calitate de asociați la implementarea prevederilor BEPS.
Calitatea de asociat BEPS presupune următoarele:
- toate țările și jurisdicțiile vor lucra cu OCDE și membrii G20 la dezvoltarea standardelor legate de acesta și la monitorizarea implementării întregului pachet BEPS;
- evaluarea celor patru standarde minime BEPS referitoare la: practici fiscale neloiale, abuzul de acorduri fiscale, cerințe de raportare de la țară la țară (country by country reporting) și mecanismele de
rezolvare a disputelor;
- angajamentul de a introduce pachetul BEPS și de a-l aplica, ținând cont de faptul că termenele limită de implementare pot diferi de la țară la țară, în funcție de nivelul de dezvoltare;
- participarea unei țări la realizarea cadrului BEPS va permite proiectarea implementării proiectului BEPS în propria țară și va da certitudinea că soluțiile BEPS se pot aplica pentru toate țările și
jurisdicțiile implicate.
O țară sau jurisdicție devine asociată BEPS prin transmiterea acceptului de participare către secretariatul OCDE. România a transmis acceptul de participare la data de 7 iunie 2016, în baza aprobării Guvernului obținută în ședința din data de 2 iunie 2016. Ca urmare, România a fost reprezentată la prima întâlnire care a avut loc la Kyoto, în perioada 30 iunie - 1 iulie 2016.
Istoricul planului BEPS:
În contextul creșterii mobilității capitalurilor și activelor necorporale, al noilor modele de afaceri ale acestui secol (economia digitală), planul BEPS aduce recomandări pentru modificări legislative atât în legislațiile fiscale naționale cât și în prevederile internaționale, pentru contracararea situațiilor care apar ca urmare a utilizării de către întreprinderile multinaționale a neconcordanțelor legislative neintenționate prevăzute de sistemele fiscale naționale ale statelor în care își extind activitățile aceste întreprinderi. Astfel de neconcordanțe sunt utilizate cu succes de către întreprinderile multinaționale pentru a face ca profiturile obținute să «dispară» pentru scopuri fiscale
sau să fie «direcționate» către jurisdicții în care activitatea lor este scăzută sau inexistentă, dar unde nivelul de impozitare este la un nivel mic sau nul, astfel încât impozitul pe profit plătit de astfel de
întreprinderi multinaționale să fie cât mai mic sau zero.
Proiectul BEPS va genera modificări ale Modelului OCDE de convenție de evitare a dublei impuneri, precum și ale Ghidului Prețurilor de Transfer, dar și ale sistemelor fiscale naționale, obiectivul fiind acela de a se ajunge la soluționarea în proporție cât mai mare a dublei neimpozitări și la îmbunătățirea mecanismelor de soluționare a cazurilor de dublă impozitare.
În aceste condiții:
- în februarie 2013, OCDE a întocmit o analiză - diagnostic privind aspectele care generează erodarea bazei fiscale și împărțirea profiturilor, finalizată prin prezentarea raportului intitulat
"Addressing Base Erosion and Profit Shifting";
- în iulie 2013, OCDE a elaborat planul de 15 acțiuni pentru BEPS intitulat "Action Plan on Base Erosion and Profit Shifting";
- Actiunea 1: Abordarea provocărilor fiscale ale economiei digitale
- Acțiunea 2: Neutralizarea efectelor aranjamentelor hibride
- Acțiunea 3: Înăsprirea regulilor pentru societățile străine controlate ("CFC")
- Acțiunea 4: Limitarea erodării bazei impozabile prin limitarea deductibilității cheltuielilor cu
dobânzile și ale plăți financiare
- Acțiunea 5: Contracararea practicilor fiscale dăunătoare, luând în considerare transparența
informațiilor și substanța tranzacțiilor
- Acțiunea 6: Prevenirea utilizării abuzive a tratatelor de evitarea dublei impuneri
- Acțiunea 7: Prevenirea utilizării abuzive a statutului de Sediu Permanent ("PE")
- Acțiunea 8: Asigurarea că rezultatele prețurilor de transfer sunt conforme cu generarea de valoare:
imobilizări necorporale.
- Acțiunea 9: Modul de alocare al riscurilor și capitalurilor între persoanele afiliate
- Acțiunea 10: Tranzacțiile purtătoare de risc ridicat privind prețurile de transfer
- Acțiunea 11: Stabilirea de metodologii pentru colectarea și analizarea datelor privind BEPS
- Acțiunea 12: Stabilirea unor norme de raportare a schemelor agresive de planificare fiscală a
contribuabililor
- Acțiunea 13: Reexaminarea documentației prețurilor de transfer
- Acțiunea 14: Eficientizarea mecanismelor de rezolvare a disputelor
- Acțiunea 15: Dezvoltarea unui instrument juridic multilateral
- în octombrie 2015, OCDE a elaborat 13 rapoarte finale privind planul BEPS (raportul referitor la prețurile de transfer cuprinde acțiunile 8 - 10 care vizează numai prețurile de transfer);
- urmează să se modifice Ghidul Prețurilor de Transfer, să se modifice prevederi din convențiile de evitare a dublei impuneri prin negocierea instrumentului multilateral și să aibă loc modificări legislative în sistemele fiscale naționale și în ceea ce privește procedurile fiscale naționale;
- vor fi dezvoltate de către OCDE 8 rapoarte - instrument pentru țările în curs de dezvoltare, care vizează: facilități fiscale, comparabilitatea prețurilor de transfer, transferul indirect al activelor, documentarea prețurilor de transfer, capacitatea de negociere a tratatelor fiscale,
plățile care erodează baza fiscală, urmărirea lanțului de furnizori, stabilirea riscurilor generate de BEPS.

Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole din aceeași secțiune

Pagina a fost generata in 0.0397 secunde