În cinci ani, România va avea prima centrală nucleară de cartier, mai mică decât o toaletă publică, dar capabilă să asigure energie pentru 20.000 de locuințe, titrează săptămânalul britanic "The Observer".
Minicentrala nucleară a fost concepută de cercetătorii de la Los Alamos, laboratoarele guvernamentale americane, care au creat, printre altele, și bomba atomică.
România va fi prima țară în care va fi "testată" centrala în miniatură, însă oficialii firmei "Hyperion" (distribuitorul oficial, licențiat de guvernul american) susțin că au deja peste 100 de comenzi, de la companii din industria petrolieră și de electricitate, lista de așteptare fiind deja de peste șase ani.
Reactoarele centralelor vor fi sigilate din fabricație, nu conțin materiale care ar putea fi folosite în dezvoltarea de arme, nu au piese detașabile și sunt imposibil de furat, întrucât sunt încastrate în beton și îngropate ulterior în pământ. Probabil de aceea vor fi aduse mai întâi în România. Dacă nu se fură de aici, atunci e sigur că nu vor putea fi furate de nicăieri.
Prețul "de catalog" al centralelor de cartier este de circa 25 milioane dolari, iar energia va costa în jur de 10 cenți/watt. Potrivit "The Observer", reactoarele vor fi livrate cu un simplu camion și nu trebuie realimentate decât o dată la
7 - 10 ani.
Oficialii "Hyperion" mai spun că "nu s-ar putea petrece niciodată un eveniment de tip Cernobîl, întrucât piesele minicentralei nu sunt detașabile".
Desigur, o astfel de centrală nu poate cădea din cer, ci trebuie plătită. Oficialii "Hyperion" spun că nota de plată de 25 milioane dolari ar putea fi împărțită între beneficiari. OK, deci la o comunitate de 20.000 de locuințe, fiecare familie ar trebui să plătească 1.250 dolari. Cum? O comunitate de 20.000 de familii nu este cu siguranță una bogată. Cartierele rezidențiale au cel mult 1.000 – 2.000 de case și apartamente. Deci trebuie să fir vorba de un cartier normal, în care 1.000 de oameni au bani iar restul trăiesc în stilul clasic românesc. Acum, câte familii din cele 19.000 rămase și-ar permite să achite 1.250 dolari? Probabil niciuna, motiv pentru care am putea asista la vânzarea de centrale nucleare în rate. Ba mai mult, de ce nu și-ar face românii credite la bănci, pentru a beneficia de minunea tehnologică de la Los Alamos?
Apoi, realimentarea se face odată la 7-10 ani, dar cine plătește depozitarea și transportul deșeurilor radioactive? Probabil tot beneficiarii, care nu vor avea de ales.
Nu în ultimul rând, cine va administra centralele, ca să încaseze cei 10 cenți/watt de la populație? Americanii sau românii? Probabil românii, așa că firesc ar fi ca tot ei să și plătească 25 milioane dolari.
Oricum, este destul de ciudat că România, o țară săracă, este prima alegere a americanilor, pentru a "testa" o tehnologie destul de șubredă. Nu că ne-ar vrea răul yankeii, dar pare destul de forțat acest "proiect", fiind mari șanse să rămână doar la stadiul de "vis american".