Românii sunt buni doar de plată

Într-o perioadă istorică de numai 21 de ani, românii au achitat impozitul pe revoluție, acciza pe democrație, taxa pe reforma economică și tariful pe recesiune. Au plătit, dar cu ce s-au ales? După atâtea sacrificii, sunt câteva milioane de săraci în plus.
Românii au plătit extrem de piperat și taxa de integrare în Uniunea Europeană, privatizând pe nimica toată mari combinate, industrii întregi, sistemul bancar. Au fost nevoiți să le dea pe mâna concernelor de-aiurea, pentru că - vezi Doamne! -, capitalul românesc era debil și nepriceput.
Ce a făcut capitalul străin pentru români? A majorat prețurile și a pus căpăstru salariilor, a făcut export de profit, la greu, a denaturat mecanismele de piață, a închis numeroase capacități de producție și locuri de muncă. Ponderea lui în economie a crescut an de an, în timp ce numărul salariaților din companiile controlate de el a scăzut continuu.
În numeroase ramuri economice, sunt străvezii practicile specifice monopolurilor: creșteri de prețuri ca la comandă, alinierea procedurilor de tot felul, sfidarea consumatorilor. Cazurile în care statul român a pus piciorul în prag au fost extrem de rare.
Criza financiară și economică a fost importată în țara noastră. Cei ce controlează piețele, marea finanță și multinaționalele din industrie, au provocat turbulențele financiare și au stimulat supraproducția. Românii au achitat nota de plată cu sute de mii de locuri de muncă pierdute, cu înghețarea sau reducerea salariilor, cu creșterea fiscalității, cu deteriorarea puterii de cumpărare a leului, cu mii de locuințe și afaceri scoase la mezat, cu milioane de drame familiale.
Pentru că nu era de ajuns, românii achită și o cotă din nota de plată a zonei euro, care înregistrează mari datorii ale bugetelor de stat. O recunoaște cance-larul Angela Merkel, într-un discurs rostit în Parlamentul Germaniei: "Trebuie de asemenea să conștientizăm sacrifi-ciile pe care le fac oamenii din țările din afara zonei euro și care nu primesc atât de multă atenție, precum țările baltice, Bulgaria și România".
Pentru că guvernele din Grecia, Spania, Portugalia și Italia nu au aplicat politica strân-gerii curelei, așa cum a făcut-o Cabinetul Boc, românii sunt nevoiți să suporte consecințele creșterii neîncrederii în economia europeană și în moneda unică.