Sindicatele i-au cerut lui Moș Crăciun o grevă generală

Tensiunea socială este în creștere. "Membrii de sindicat sunt dispuși să treacă la greva generală" - afirmă Valentin Mocanu, secretarul general adjunct al CNSLR-Frăția. Motivul nemulțumirii generale îl reprezintă salariile. 4,743 milioane de salariați, care susțin pe umerii lor economia națională și construiesc societatea capitalistă, așteaptă cu nerăbdare să le fie majorate lefurile. Alți 3,5 milioane de români au renunțat la gândul că munca în propria țară le poate asigura un trai decent. Drept urmare au migrat în străinătate, la bani mai mulți și la capitalism de gata.

Negocieri în Turnul Babel

Negocierile salariale la nivel național sunt extrem de dificile. În primul rând pentru că patronatul este divizat. O parte dintre confederații susțin salariul minim de 540 lei, propus de sindicate, iar altele nu vor să audă nici de oferta de 500 de lei a guvernului.

Pe de altă parte, Ministerul Muncii, care este și mediator în conflict, și reprezentant al statului-patron la masa negocierilor, pune bețe în roțile mișcării sindicale, dând o interpretare strâmbă Legii conflictelor de muncă. Cu riscul ca România să fie sancționată la forurile europene, ministerul neagă ierarhia sindicală și instituția reprezentativității, cerându-le confederațiilor profesionale să notifice fiecărui agent economic declanșarea conflictului de muncă la nivel național.

Campania lui Isărescu

Cel mai înverșunat opozant al creșterii salariilor românilor este guvernatorul BNR. Mugur Isărescu - care potrivit declarației de avere a încasat 297.722 milioane lei în 2006, corespunzător unui venit de 7.039 euro pe lună - face turul televiziunilor, cerând ținerea în frâu a lefurilor.

De la începerea negocierilor pentru salariul minim pe economie, șeful băncii centrale duce o campanie mediatică fără precedent, folosindu-se de câteva clișee uzate. El susține că trebuie să crească productivitatea muncii pentru a fi mărite salariile, iar dacă acestea vor crește, vom avea inflație.

Teze infirmate

Datele statistice oficiale ale Uniunii Europene și Institutului Național de Statistică infirmă aceste teorii. Potrivit Eurostat, productivitatea muncii în România este de 4,78 ori mai mică decât cea a Luxemburgului. Dacă ne luăm după teoria lui Isărescu, raportul ar trebui să se păstreze și în cazul salariului minim. Or, salariul minim din țara noastră este de 13,73 ori mai mic decât cel luxemburghez. Diferența este mult prea mare. Ea demonstrează salariile din România au evoluat într-un ritm mult mai mic decât productivitatea muncii. Iar această concluzie este susținută de multe alte exemple.

Potrivit datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, câștigul salarial mediu nominal net al românilor a crescut cu 29,6%, în 2006 față de 2005. Cu toate acestea, inflația anuală a fost de numai 4,9%, contrazicând, astfel, teza lui Isărescu despre relația dintre creșterea salariilor și inflație.

Exemplul personal

Pentru a-i convinge pe români că argumentele lui sunt corecte și că poziția sa nu este ipocrită, guvernatorul BNR ar trebui să pună în discuție exemplul personal. Isărescu ar trebui să explice națiunii ce spor de productivitate al băncii centrale justifică venitul său de 7.039 euro pe lună și cum s-a opus el la creșterea propriului salariu, pentru a ține inflația din România cât mai scăzută.

Declarații de război

Ieri, liderii confederațiilor sindicale ar fi trebuit să se întâlnească cu premierul Călin Popescu Tăriceanu, pentru a discuta chestiunea salariului minim pe economie. Întâlnirea s-a amânat pentru săptămâna viitoare, a declarat, pentru cotidianul "Cuget Liber", Dumitru Costin, președintele BNS.

Între timp, atmosfera se încinge. Sindicatele fac declarații de război. Greva de avertisment și greva generală vor avea loc la sfârșitul lunii decembrie 2007 sau începutul lui ianuarie 2008, anunță liderii confederațiilor. Iar la votarea bugetului de stat, parlamentul va avea la poartă un uriaș miting de protest.