Statele Uniunii Europene sunt datoare vândute

În țările comunitare, guvernele au același comportament iresponsabil: cheltuiesc mai mult decât veniturile încasate și se împrumută în draci, pentru a acoperi deficitul. Aceasta este concluzia ce se desprinde din datele publicate de Eurostat (Oficiul European de Statistică) și care se referă la bilanțul cu care guvernele țărilor comunitare au încheiat anul 2008.
Pe ansamblu, anul trecut, guvernele din Uniunea Europeană au înregistrat un deficit bugetar de 2,3%, raportat la produsul intern brut. În 2007, deficitul a fost de numai 0,8%. Pe de altă parte, datoria guvernamentală comunitară a crescut de la 58,7% din PIB, în 2007, la 61,5%, în 2008.
Cele mai mari deficite bugetare au fost consemnate în: Irlanda (-7,1%), Marea Britanie (-5,5%), România (-5,4%), Grecia (-5,0%), Malta (-4,7%), Letonia (-4,0%), Polonia (-3,9%), Spania (-3,8%), Franța (-3,4%), Ungaria (-3,4%), Lituania (-3,2%) și Estonia (-3,0%). Doar 7 din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene au înregistrat un excedent bugetar în 2008: Finlanda (+4,2%), Danemarca (+3,6%), Luxemburg (+2,6%), Suedia (+2.5%), Bulgaria (+1,5%), Olanda (+1,0%) și Cipru (+0,9%). În 21 de țări, balanța bugetară s-a dezechilibrat și mai mult în 2008, față de 2007.
Cele mai scăzute rate ale datoriei guvernamentale le au: Estonia (4,8%), România (13,6%), Bulgaria (14,1%), Luxemburg (14,7%) și Lituania (15,6%). Un număr de 9 state au o rată de îndatorare mai mare de 60% din PIB: Italia (105,8%), Grecia (97,6%), Belgia (89,6%), Ungaria (73,0%), Franța (68,0%), Portugalia (66,4%), Germania (65,9%), Malta (64,1%) și Austria (62,5%).
Cum se explică creșterea deficitelor guvernamentale și a datoriei publice? În spatele acestor cifre, trebuie văzut fenomenul amplificării birocrației de stat în mai toate țările Uniunii Europene. În 2008, pe fondul creșterii economice, instituțiile de stat s-au multiplicat, s-au complicat și au angajat mai mulți funcționari, Drept urmare, au cheltuit mai mult. Dar pentru că veniturile bugetare n-au crescut în același ritm cu cheltuielile, guvernele au fost nevoite să se împrumute mai mult de pe piața financiar – bancară sau de la populație.
Cum vor returna creditele și dobânzile aferente? Există trei soluții. Fie vor fi majorate taxele și impozite, fie vor fi reduse cheltuielile bugetare, fie se vor aplica, în combinație, ambele măsuri. Guvernul României a recurs la ultima variantă.