Stopați dezastrul rețelei feroviare a României!

La sfârșitul anului 2024, lungimea totală a infrastructurii feroviare aflată în exploatare era de 19.625 km, din care: 13.439 km de linii curente și directe; 6.088,764 km de linii în stații. Din cei 19.629 km de linii de cale ferată, 17.348,515 km aparțin infrastructurii feroviare publice, iar 2.275,438 km sunt linii ale infrastructurii private.

Traficul feroviar mediu zilnic, în anul 2024, a fost de 1.709 trenuri de călători și 575 trenuri de marfă.

Din nefericire, de 35 de ani, sectorul feroviar din România este într-un continuu declin. Astăzi, starea infrastructurii feroviare este cutremurătoare. În rapoartele Companiei Naționale de Căi Ferate CFR SA, este consemnat faptul că, la sfârșitul anului 2024, erau rupte 1.330 de bucăți de șine, în creștere cu 125,8% față de anul 2010, când au fost înregistrate doar 525 de bucăți de șine rupte.

Dacă la finele anului 2010 fuseseră raportate 1.335 de puncte periculoase în rețeaua feroviară, la 31 decembrie 2024, erau înregistrate 1.116 de astfel de puncte, cu numai 16,4% mai puține. Este vorba de: terasamente cu probleme de stabilitate, zone inundabile, zone de munte cu risc de căderi de stânci, tuneluri cu infiltrații de apă, poduri cu probleme legate de stabilitatea infrastructurii sau suprastructurii.

Din cauza stării tehnice dezastroase, circulația trenurilor se desfășoară cu numeroase restricții de viteză. La data de 15 decembrie 2010, existau, pe liniile curente și directe din stații, 570 de restricții de viteză. În următorii ani, situația s-a modificat într-o mult prea mică măsură. Iată, la data de 31 decembrie 2024, rețeaua feroviară a României avea 553 de restricții de viteză pe o lungime totală de 1.331,214 km de cale ferată.

În aceste condiții, nu este de mirare că viteza cu care circulă trenurile este cu mult inferioară vitezei tehnice (teoretice) de 70 de kilometri pe oră. Dacă în anul 2010, trenurile de călători circulau cu o viteză medie comercială de 42,47 kilometri pe oră, iar trenurile de marfă, cu 21,36 kilometri pe oră, în 2024, viteza medie a comercială a trenurilor de călători a fost de 42,90 kilometri pe oră, iar cea a trenurilor de marfă a coborât la... 15,15 kilometri pe oră.

Nu este de mirare că, în aceste condiții, dar și din cauza stării tehnice a garniturilor de tren, circulația se desfășoară cu foarte mari întârzieri, care cresc de la an la an. Rapoartele Companiei Naționale de Căi Ferate CFR SA sunt cutremurătoare în această privință. De-a lungul anului 2010, trenurile de călători au înregistrat, în total, 3.223.902 de minute de întârziere, iar cele de marfă, 6.499.329 de minute. Situația s-a agravat dramatic în următorii ani. Astfel că, în 2024, întârzierile trenurilor de călători au ajuns la 6.654.827 de minute, pe total (creștere de 106,42% față de 2010), iar cele ale trenurilor de marfă au însumat... 35.956.173 de minute (creștere de 553,29%).

În medie, în 2024, fiecare tren de călători a înregistrat o întârziere de 7,30 minute la suta de kilometri, iar fiecare tren de marfă a întârziat cu 186,07 minute la suta de kilometri.

Îmi aduc aminte că, în 1989, ministerul transporturilor din Japonia le-a cerut scuze călătorilor pentru faptul că, în decurs de un an, toate trenurile au întârziat, în total, un minut! Mă întreb, ce s-ar fi întâmplat dacă un singur tren ar fi întârziat un minut? Probabil că ministrul nipon ar fi demisionat ori și-ar fi făcut sepuku.

Din cauza întârzierilor mari, dar mai ales a vitezei scăzute a trenurilor, volumul mărfurilor transportate pe calea ferată a scăzut, constant, în favoarea transportului rutier. Dacă în 2012, ponderea transportului rutier în totalul transportului de mărfuri din România era de 30,1%, în 2022, a ajuns la 44,6%, cu sprijinul celui feroviar. O asemenea evoluție nu este deloc o bucurie pentru transportul rutier. Sporirea numărului de autovehicule cu mărfuri și călători de pe șoselele țării generează tot mai multe blocaje și favorizează creșterea ratei accidentelor rutiere.

Starea rețelei feroviare are un puternic impact și asupra traficului maritim. În ultimii 25 de ani, portul Constanța a pierdut importante fluxuri de mărfuri destinate statelor europene, din cauza conexiunii sale feroviare dezastruoase cu granița de vest a țării.

Declinul rețelei feroviare va continua, în următorii ani, dacă statul-patron nu intervine eficient și cu profesionalism. Sunt necesare atât investiții în infrastructură, cât și schimbări radicale în managementul și organizarea muncii în Compania Națională de Căi Ferate CFR SA. Trebuie schimbată, din temelii, cultura organizațională, prin reintroducerea profesionalismului, responsabilității și corectitudinii în întreaga sa activitate.