Strategia navală a Dunării se naște în portul Constanța

868

Articole de la același autor

Principalii actori din transporturile navale românești s-au întâlnit, miercuri, 17 octombrie 2018, la Gara Maritimă, din portul Constanța, pentru a pune la cale prima strategie navală a Dunării. Erau de față reprezentanții administrațiilor portuare și ai canalelor navigabile, ai asociațiilor patronale, ai marilor operatori portuari și armatori fluviali, ai Autorității Navale Române și ai Ministerului Transporturilor.

În cadrul reuniunii, au fost abordate trei teme majore: strategia transportului naval pe Dunăre, până în portul Constanța; organizarea, la Consiliul de Supraveghere, a discuțiilor privind tarifele practicate în această industrie și fundamentarea lor; situația transportului pe Dunăre și în portul Constanța, respectiv alocarea de dane.

Demersul entităților din sectorul naval se bucură de sprijinul Ministerului Transporturilor. În deschiderea întâlnirii, Nistor Stejărel, șeful de cabinet al ministrului Lucian Șova, a declarat că ministerul așteaptă strategia, pentru a o implementa rapid.

Reuniunea a fost moderată de Nicolae Dan Tivilichi, directorul general al Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime Constanța, care i-a îndemnat pe cei prezenți, la unitate.

"Asociația Armatorilor și Operatorilor Fluviali a transmis Ministerului Transporturilor o propunere de strategie. Consider că aceste probleme trebuie discutate la nivelul întregului sector al transporturilor pe apă. Nu putem discuta o strategie pe fluviu, fără să vorbim despre o strategie a porturilor, fără să se discute cu administrațiile. La Constanța, avem companii românești și multinaționale cu mare putere financiară și relațională. Noi am intervenit și am sprijinit eforturile Administrației Fluviale a Dunării de Jos. Ne-am implicat în determinare părții bulgare să dragheze în sectorul ei de responsabilitate. Pe de altă parte, la toate conferințele și întâlnirile naționale și internaționale, reprezentanții portului Constanța au vorbit despre Dunăre. Dacă suntem uniți și avem o strategie, vom avea și mai multă putere.

În partea de sus a Dunării sunt milioane de tone de mărfuri care n-au ajuns în portul Constanța. Pentru a avea o putere mai mare și a atrage fluxurile de mărfuri, Constanța își unește eforturile cu porturile Vukovar (Croația) și Pancevo (Serbia), semnând memorandumuri de înțelegere. În țară, toți cei din acest sector de transport trebuie să procedăm la fel.

Trebuie să luptăm împreună pentru regularizarea Dunării, pentru investiția de la molul trei din portul Constanța, pentru a aduce mai multe fluxuri de mărfuri, pentru rezolvarea problemelor de pe Dunărea de Jos, pentru ca sistemul de organizare a pilotajului de la AFDJ să fie aplicat și în portul Constanța și așa mai departe. Domnilor, sectorul naval are nevoie de mult mai puțini bani decât cel rutier sau feroviar pentru a fi pe deplin funcțional", a declarat Tivilichi.

Viorel Panait, președintele Organizației Patronale "Constanța Port Business Association", a pledat, la rândul său, pentru unitate și o strategie comună.

"Asociația noastră cuprinde toate categoriile de activități: transportatori, operatori portuari, firme de expediție, un sector industrial care are interese privind investițiile din infrastructura portuară. Dincolo de diferențe, există un interes comun. Un prim rod al acestuia este master-planul portului Constanța, care a jalonat obiectivele de dezvoltare pe termen scurt, mediu și lung. Reprezintă un prim pas făcut spre o dezvoltare coerentă a industriei portuare. Astăzi, suntem în situația de avea o viziune a ceea ce se va întâmpla în fiecare zonă a portului, în viitorii 10 - 15 ani și pe mai departe.

Acum, suntem pe cale să facem cel de-al doilea pas. Trebuie să realizăm o strategie a transportului fluvial, până la mare, care să arate cum dorim să se dezvolte acest sector. Ea va contribui la îmbinarea eforturilor celor ce activează în acest sector.

Ar fi o greșeală să se dezvolte o capacitate logistică la Dunăre, pe malul canalului sau în portul Constanța, în absența unui plan coerent care să arate dacă investiția este viabilă, profitabilă. De regulă investițiile acestea sunt scumpe și se amortizează în intervale de timp lungi, de șapte - zece ani", a afirmat Panait.

El a dat exemplul Poloniei, care a inițiat un program ambițios de analiză, împreună cu partenerii olandezi, cu privire la dezvoltarea navigației pe apele interioare, având ca țintă anul 2030. Polonia dorește ca toate râurile să devină navigabile până în acel an.

"La rândul nostru trebuie să ne stabilim direcții de acțiune, astfel încât să obținem rezultate notabile în transportul pe Dunăre. Trebuie să stabilim rolul fiecărei verigi din lanțul de transport, legarea portului Constanța prin parteneriate strategice, evaluarea realistă a costurilor pe rutele de transport", a spus Viorel Panait. Totodată, el a atenționat că există proiecte concurente, precum construcția, cu finanțare chinezească, a unui canalul care ar trebui să lege Dunărea, din zona Serbiei, cu Grecia, proiect blocat la Comisia Europeană.

Stimați cititori, sectorul transportului pe apă are nevoie ca de aer de o strategie de dezvoltare, care să fie rapid pusă în practică. În ciuda poziției sale strategice, a avantajelor naturale, a faptului că deține cel mai mare port de la Marea Neagră, conectat la Dunăre printr-un canal, precum și o salbă de porturi fluviale, România continuă să piardă importante fluxuri de mărfuri în favoarea altor porturi europene.

Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole pe aceeași temă

Luni, 01 Octombrie 2018
Stire din Economie : Știri din industriile mării
Vineri, 28 Septembrie 2018
Stire din Economie : Ziua portului Constanța la Belgrad
Pagina a fost generata in 0.755 secunde