Suntem pregătiți pentru o catastrofă ecologică la Marea Neagră?

În bazinul Mării Negre, cazurile de poluare majoră au fost rare. Cele mai grave sunt cele legate de scufundarea tancului petrolier de 150.000 tdw "Independența", în noiembrie 1979, în zona Bosfo-rului, și a unui tanc petrolier fluvio - maritim, în Strâmtoarea Kerch, în noiembrie 2007.

Riscul producerii unei poluări majore cu hidrocarburi este în continuă creștere. Traficul tancurilor petroliere este tot mai intens, se înmulțesc kilometrii de con-ducte submarine pentru transportul țițeiului, iar extracția hidrocarburilor va înregistra, începând din 2020, o dinamică de dimen-siuni… caspice.

Descoperită prin satelit

În calitate de stat costier, România are mari responsabilități privind siguranța navigației și poluarea, precum și obligația de a interveni eficient în situații de criză, în zona de jurisdicție.

Ziarul "Cuget Liber" l-a întrebat pe Șerban Berescu, directorul Direcției de siguranță a navigației din cadrul Autorității Navale Ro-mâne, dacă țara noastră își îndeplinește aceste responsabilitățile și e pregătită cu mijloacele de intervenție necesare în cazurile de poluare majoră. Răspunzând la întrebare, Berescu ne-a relatat următorul caz, nemediatizat la momentul respectiv:

"La data de 3 noiembrie 2008, centrul de coordonare a primit, de la Agenția Europeană pentru Siguranță Maritimă (EMSA), o imagine înregistrată de satelit, prin sistemul european CleanSeaNet. Pe ea se vedea o pată de petrol care se întindea pe o lungime de 20 km și avea lățimea de 400 metri. Era situată într-o zonă din apropierea gurii de intrare pe canalul Sulina.

Autoritatea Navală Română a trecut la identificarea navelor care au tranzitat zona la momentul înregistrării imaginii și a stabilit că principalul suspect este nava «Guzde», sub pavilion turcesc. Se îndrepta spre portul Galați și, în momentul în care a acostat, ofițerii serviciului poluare, din cadrul Căpităniei Galați, au început investigațiile la bordul ei.

Au fost cercetate documentele privind marfa, bunker-ul și reziduurile. Au fost prelevate probe și s-au făcut măsurători. Cercetarea a confirmat suspiciunea: vinovată de poluare era nava "Guzde", care efectuase o deversare voluntară de reziduuri în apele mării.

Comandantul navei a fost amendat cu o sumă substanțială și obligat să suporte costurile operațiunilor de depoluare. Mai grav este că, în declarația pe care a făcut-o la sosirea în port, a consemnat cantități care nu corespundeau cu cele existente în tancurile de marfă.

Este una dintre poluările majore produse într-o zonă maritimă aflată în jurisdicția țării noastre și a fost rezolvată cu succes. Cazul a fost raportat la Organizația Maritimă Internațională și a fost menționat în toate documentele referitoare la poluare."

Închisoare pentru poluare

România dispune de instituții și proceduri conforme legislației internaționale și europene, de un mecanism propriu de prevenție și intervenție în cazurile de accidente navale și poluare - dă asigurări Berescu. De altfel, respectivul mecanism a fost inspectat de Comisia Europeană, prin Agenția Europeană pentru Siguranță Maritimă (EMSA).

"În astfel de cazuri, esențială este buna gestionare a informației, domeniu în care țara noastră a făcut investiții, inclusiv finanțate din fonduri europene. Din iulie 2007, suntem beneficiarii serviciului CleanSeaNet, gestionat de EMSA, Prin intermediul lui, ANR primește imagini și informații prin satelit privind poluările din apele României, fapt ce îi permite să acționeze rapid și eficient. GISIS, sistemul global, integrat al infor-mațiilor din shipping gestionat de IMO, obligă România să raporteze toate incidentele și accidentele majore, toate poluările majore.

Pentru bazinul Mării Negre, a fost pus la punct un plan operațional de intervenție în astfel de cazuri, în cadrul căruia colaborează statele riverane.

ANR are protocoale semnate cu diferite entități din țară, pentru intervenția cu nave specializate în cazurile de siguranță a navigației sau poluare: ARSVOM, Garda de Coastă, Marina Militară, GSP și altele. De altfel, nava "GSP Orion" face parte dintr-o rețea navală europeană, de inter-venție în caz de poluare.

România are un plan de intervenție în caz de poluare majoră, care dispune de nave, baraje și depoluanți.

Acțiunea de prevenție este esențială. În porturile românești nu trebuie să mai intre nave sub standard, iar principala atribuțiune a serviciului Port State Control este depistarea lor. Încărcarea tancurilor petroliere este supravegheată.

ANR sancționează înregistrarea incorectă a consumurilor de combustibili, a cantităților reale din tancuri, a celor de bunker și a cantităților de reziduuri predate la uscat. Abaterile au fost sancționate cu amenzi drastice. Din momentul în care ești recunoscut ca fiind foarte exigent, cazurile de poluare devin tot mai rare" - relatează Șerban Berescu.

OUG nr.130/2007, prin care a fost modificată Legea 17/1990 privind regimul juridic al apelor maritime, a înăsprit sancțiunile aplicate poluatorilor. Înainte, de-versarea deșeurilor și substanțelor nocive pentru oameni, flora și fauna mării era considerată contravenție, fiind sancționată cu o amendă de 40.000 până la 150.000 lei noi.

OUG nr. 130/2007 prevede că deversarea de substanțe poluante de pe o navă se pedepsește cu închisoare de la 2 luni la 2 ani sau cu amendă. În cazul unei poluări majore, privarea de libertate poate fi de unu până la 7 ani. Amenda maximă care se aplică unei persoane juridice din cadrul unui grup infracțional organizat este de 2.000.000 lei.

Între România, Ucraina și Georgia

Armatorii și navigatorii știu că, pe "șoseaua" Mării Negre, în zona de coastă a României, sunt numeroși "polițiști" care văd și sancționează orice poluare. Astăzi, dacă deversezi o cisternă de reziduuri petroliere pe un maidan din Constanța, ai șanse mai mari să scapi neprins, decât dacă arunci o găleată de păcură în mare.

Din păcate, nu toate statele riverane sunt la fel de vigilente și eficiente. Pe 16 august 2011, o maree neagră, în suprafață de 4.000 metri pătrați a fost descoperită în apele portului Kherson (Ucraina). Pata avea 40 metri lățime și 1.000 metri lungime și acoperea o treime din suprafața portului.

Kherson nu este la prima poluare majoră. Pe 2 martie 2008, pata de petrol a avut o lungime de 20 kilometri și s-a întins departe, de-a lungul coastei Mării Negre. Sursa nu a fost descoperită.

În aprilie 2010, a avut loc o altă poluare, cu o pată lungă de 1,5 - 2 km. Se bănuiește că sursa a fost o fabrică din apropiere.

În martie 2011, în zona portului a fost descoperită o poluare pe gheață, pata întinzându-se pe 200 metri.

În Georgia, în schimb, nu scapă nesancționat niciun poluator, oricât de măruntă ar fi poluarea. În luna iulie 2011, tancul petrolier grecesc, "Anamaria", sub pavilion Insulele Marshall, a fost reținut în portul Batumi, din cauza unei poluări. Îndepărtarea ei a costat doar ... 81 dolari, dar amenda pe care a trebuit s-o achite comandantul - românul Ion Opri - a fost de 39.156 dolari.

O experiență dureroasă

"Europa are o experiență dureroasă în ceea ce privește poluările majore - spune Șerban Berescu. În 1978, eșuarea navei «Amoco Cadiz» pe coasta bretonă a Franței, s-a soldat cu deversări de 219.000 tone de petrol și 4.000 tone de păcură în mare. Scufun-darea navei «Erika», în 1999, pe coasta franceză, a provocat scurgerea a 30.000 tone de păcură în apele mării. Scufundarea navei «Prestige», în 2002, cu 75.000 tone de petrol, a dus la o catastrofă ecologică pe coasta Spaniei. Cazul se judecă în continuare, la Curtea de Justiție Internațională. Nu-mi pot imagina astfel de catastrofe în Marea Neagră.

Pornind de la aceste cazuri, IMO a avut grijă să producă rezoluții, reguli pe care statele lumii sunt obligate să le respecte. Europa și SUA sunt cele mai riguroase și mai drastice în privința respectării legislației maritime.

IMO a recomandat ca, începând din 2026, în nici un port din lume să nu mai fie admise nave pe-troliere fără corp dublu. UE insistă ca măsura să se aplice în apele sale începând cu 2015 - 2016."