Tehnocratul Croitoru a "copiat" programul Cabinetului Boc

Puțini sunt cei ce cred în viitorul Guvernului Croitoru. Nici măcar PD-L nu își face iluzii că acesta va obține votul de învestitură. Pentru toate forțele implicate în lupta politică, dar și pentru opinia publică a fost limpede de la bun început faptul că desemnarea tehnocratului Lucian Croitoru pentru a alcătui viitorul cabinet face parte dintr-un joc politic, că misiunea lui este aceea de a pregăti următoarea mutare pe care președintele Traian Băsescu și PD-L o vor face.

Fără miracole

Dat fiind lipsa de șanse la votul parlamentar, componența guvernului Croitoru nu prezintă un interes special. În schimb, are mai mare însemnătate programul de guvernare propus de acesta. De ce? Pentru că vine din partea unui tehnocrat apreciat de toată lumea, inclusiv de partidele din opoziție.

Nu cred că existau așteptări prea mari legate de acest program, cât mai ales o firească curiozitate. Mulți s-au întrebat: acest economist, plimbat pe la "școala" Fondului Monetar Internațional și a Băncii Naționale a României, are soluții miraculoase pentru a scoate țara din criză?

La sfârșitul săptămânii trecute, mult mai destins decât în celelalte apariții publice, de parcă s-ar fi eliberat de toate grijile și responsabilitățile care l-au apăsat până în prezent, Croitoru a prezentat schița programului de guvernare.

Principalele sale coordonate economice sunt:

l menținerea cotei unice de impozitare a venitului și profitului, de 16%;

l menținerea taxei pe valoarea adăugată de 19%;

l realizarea unei politici fiscale transparente și predictibile;

l pregătirea condițiilor pentru trecerea la moneda euro, la 1 ianuarie 2015;

l respectarea angajamentelor asumate față de instituțiile financiare internaționale. În acest scop, în ultimul trimestru al acestui an ar urma să se ia o serie de decizii nepopulare, care necesită o voință politică deosebită;

l susținerea reluării creșterii economice;

l respectarea țintei de deficit de 7,3% din PIB pentru acest an;

l aprobarea bugetului pe 2010, bazat pe un deficit de 5,9% din PIB.

Strategia continuității

După cum se constată, între acest program și politica economică a Guvernului Boc nu există nicio deosebire. Tehnocratul Croitoru nu a propus vreo strategie sau vreo măsură deosebită. De ce? Pentru că nu are soluții diferite sau pentru că nu există alte soluții la problemele cu care se confruntă economia României? Mai curând este valabil cel de al doilea răspuns.

Economia națională a fost pusă sub lupa Guvernului Boc, a BNR, a specialiștilor FMI și UE. Problemele ei sunt cunoscute, soluțiile și măsurile au fost negociate. În acest context, Guvernul Croitoru nu poate "inova" decât pe linia "strângerii" șurubului fiscal sau a reducerii cheltuielilor bugetare. Prima abordare ar lăsa economia fără aer exact acum când criza o sufocă, iar bugetul statului ar avea de suferit. Cea de a doua, presupune reforma instituțiilor statului, un demers care întâmpină o mare rezistență și, tocmai de aceea, are nevoie de suport politic.

Premierul desemnat a ales să mențină neschimbat nivelul fiscalității și să ducă la bun sfârșit reforma instituțiilor bugetare inițiată de Guvernul Boc. În fapt, programul său de guvernare propune continuitatea.

O confirmare în acest sens o reprezintă componența cabinetului propus. La ministerele economice sunt nominalizați titulari din Cabine-tul Boc: Gheorghe Pogea la finanțe, Adriean Videanu la economie, Radu Berceanu la Transporturi, Vasile Blaga la dezvoltare rurală, la care s-a adăugat și turismul.

v v v

Guvernul Boc a căzut, Guvernul Croitoru nu va fi legitimat, dar, paradoxal, programul lor de guvernare va trebui pus în aplicare, sub presiunea constrângerilor interne și internaționale. Viitorul premier desemnat va trebui să preia programul Blaga – Croitoru, iar cel ce îi va urma, în cazul alegerilor anticipate, va fi obligat să-l imite. Altfel, bugetul statului va intra în colaps, salariile bugetarilor și pensiile nu vor mai putea fi achitate, instituțiile publice vor fi paralizate, iar România va fi sancționată de finanțatorii internaționali pentru nerespectarea angajamentelor asumate.