Terenurile agricole, vândute mai greu străinilor. „Nu este uşor să te baţi cu ei”

O lozincă populistă circula în anii ’90 şi spunea că „nu ne vindem ţara”. Ulterior s-a transformat în „noi ce mai vindem” şi aşa am ajuns în 2019, conform datelor Ministerului Agriculturii, ca 422.000 de hectare de teren arabil să fie deţinute de persoane fizice şi juridice străine. Dintre acestea, 194 sunt din Italia, 80 din Germania, 33 din Franţa, 31 din Austria, 28 din Olanda, 23 din Spania, 17 din Belgia, 16 din Danemarca şi 10 persoane care deţin pământ românesc sunt din Grecia. Pentru a mai tăia din elanul vânzării terenurilor străinilor, Parlamentul a iniţiat o lege prin care se stabileşte dreptul de preempţiune, adică dreptul unei persoane de a fi preferată la cumpărarea unui teren. Vorbim de Legea 175/2020 care reglementează ordinea de preemţiune și noile condiții de achiziționare şi de vânzare a terenurilor. „Orice măsură de protejare a patrimoniului, a terenului românesc este bună. Societatea noastră a achiziţionat trei proiecte străine, cu bani foarte mulţi şi achiziţionăm terenurile de la străini tocmai ca să ne protejăm arealul. Ei vin, cumpără, fac profit şi merg mai departe şi cumpără. Nu este uşor să te baţi cu străinii, când noi împrumutăm bani de la bănci, cu dobânzi de 5-6% pe an şi ei vin cu bani de afară”, ne-a spus Teodor Ichim, fermier. În legea iniţială 17/2014, era prevăzută înstrăinarea prin vânzare a terenurilor agricole situate în extravilan, cu respectarea preemţiunii, în ordinea următoare: coproprietarii, arendaşii, proprietarii vecini şi ultimul, statului român, prin Agenţia Domeniile Statului.

Noua Lege 175/2020 clarifică mai bine care sunt preemtorii, introducând şapte ranguri de preemptori. De asemenea, sunt stabilite noile condiţii de achiziţionare a proprietăţilor dar şi interdicţia de a înstrăina aceste terenuri timp de 8 ani, sub condiţia plăţii unui impozit de 80% precum şi extinderea termenului de exercitare a dreptului de preempţiune, la 45 de zile lucrătoare. Această lege mai aduce clarităţi şi în ceea ce priveşte tânărul fermier, arendaşul şi vecinii. Tănărul fermier care este definit în lege, o persoană cu vârsta de până la 40 de ani, aşa cum este stabilit în Regulamentul UE nr.1305/2013 privind sprijinul acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR). În cazul dreptului de preempţiune exercitat de tinerii fermieri, prioritatea la cumpărarea terenurilor, va fi acordată celui care desfăşoară activităţi în zootehnie, cu respectarea condiției privind domiciliul/reședința stabilit/stabilită pe teritoriul național pe o perioadă de cel puțin 1 an, anterior înregistrării ofertei de vânzare a terenurilor agricole situate în extravilan. Iar în cazul arendaşilor care doresc să cumpere terenul agricol arendat, trebuie să deţină această calitate în baza unui contract de arendare valabil, încheiat şi înregistrat cu cel puţin un an înainte de data afişării ofertei de vânzare la sediul primăriei. Totodată, mai este reglementată şi vânzarea terenurilor agricole pe care sunt situate situri arheologice, care se va face în baza Legii nr.422/2001 privind protejarea monumentelor istorice.

Deoarece oamenii ştiau că noua lege ar fi trebuit să intre în vigoare la data de 13 octombrie, notariatele aproape că au fost sufocate de numărul mare de dosare primite. Practic, oamenii vor să vândă cât mai repede terenurile pe care le au în posesie pentru a evita birocraţia. 

„Noi şi aşa aveam activitatea îngreunată de nebunia asta de COVID-19. Preluăm foarte greu actele clienţilor cu toate măsurile sanitare luate. La care s-a adăugat nebunia cu noile condiţii de vânzare-cumpărare a terenurilor agricole şi lumea a dat buluc să-şi clarifice situaţia actelor. Avem programări până la sfârşitul lui februarie 2021”, a precizat pentru „Cuget Liber”, Ana Damian, notar. Pentru a preveni această situaţie, Guvernul a dat o Ordonanţă de Urgenţă la începutul lui noiembrie, prin care se amână aplicarea legii, până la 15 februarie 2021. Printre altele, se precizează în OUG, că legea este mult mai complexă şi că termenul pentru aprobarea normelor metodologice este prea scurt. Cu alte cuvinte, contractele de vânzare-cumpărare terenuri aflate în curs de finalizare până la 15 februarie 2021, sunt exceptate de prevederile acestei legi, explica la începutul lui noiembrie, Ionel Dancă, şeful Cancelariei prim-ministrului. România deţine o suprafaţă agricolă totală de 14.630.072 hectare, din care 13.699.725 ha, adică 93,6%, sunt proprietăţi private, iar suprafaţa arabilă este de 9.395.303 ha, din care 8.940.204 ha, reprezentând 95,1%, terenuri în proprietate privată.