Terminalele de cereale invadează portul Constanța

Traficul de cereale din portul Constanța a crescut de 2,4 ori între anii 2001 - 2008, de la 2.784.200 tone la 6.670.362 tone. Evoluția sa a fost mai rapidă decât cea a traficului general, care s-a majorat de 1,77, în perioada amintită.

În același timp, a avut loc o schimbare de structură a fluxurilor de mărfuri. În 2001, ponderea cerealelor era de doar 8,24% în traficul total. Ea a crescut la 11,12%, în 2008.

Această dinamică exprimă vocația Constanței de a deveni, printre altele, un port cerealier, de a juca un rol tot mai important pe piața grânelor de la Marea Neagră.

Un fluviu de grâne

"Ne așteptăm la o creștere accelerată a traficului de cereale, în următorii ani. Deja, în primele 5 luni ale lui 2009, au fost manipulate 4.511.860 tone. Avem convingerea că la finele anului va fi depășit cu mult nivelul atins în 2008" - a declarat, pentru cotidianul "Cuget Liber", Ioan Bălan, directorul general al Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime Constanța.

Creșterea traficului de grâne prin portul românesc are la bază mai mulți factori. Trebuie amintit faptul că el reprezintă poarta de ieșire la mare a Ungariei și Serbiei, importanți producători de cereale. La rândul lor, Austria, Slovacia, chiar și Cehia ori Bulgaria tranzitează cantități tot mai mari de cereale prin Constanța.

În fostele state comuniste din Europa au avut loc reforme structurale în agricultură. Schimbarea relațiilor de proprietate, apariția fermelor organizate pe baza capitalului privat, investițiile în utilaje agricole, aju-toarele guvernamentale acordate pro-ducătorilor s-au reflectat în creșterea recoltelor de cereale. Aderarea la Uniunea Europeană a adus și ea un plus de finanțare pentru fermieri. Ca urmare, disponibilitățile pentru export au crescut de la un an la altul. Condițiile climaterice favorabile din ultimi doi ani au avut, la rândul lor, o contribuție majoră la amplificarea comerțului de cereale.

De la Anghel Saligny la USA

Portuarii au înțeles ce oportunități oferă viitorul și au investit din timp în capacitățile de operare a cerealelor. Vechiul terminal, construit de Anghel Saligny odată cu portul, era depășit de evoluția traficului. Cele trei silozuri ale sale au o capacitate de depozitare de 33.000 t fiecare, iar în dane nu pot acosta nave mai mari de 17.000 tdw.

În octombrie 1988, compania "East Point" (Serbia) în colaborare cu "Romtrans" SA a pus în funcțiune terminalul de cereale "Silotrans". Silozul are capacitatea de 100.000 tone și poate derula 2.200.000 tone anual. Iar adâncimile mari ale danei permit operarea panamaxurilor de 60.000 - 70.000 tdw. Multă vreme, "Silotrans" a fost cel mai mare terminal de cereale de la Marea Neagră.

La începutul anului 2008, holdingul româno – austriac "Transport Trade Services" SA (TTS) a dat în exploatare terminalul "Canopus Star", din dana de gabare. Acesta cuprinde 2 magazii de cereale, care pot depozita 25.000 tone fiecare. Terminalul poate primi nave panamax, de 70.000 tdw și poate derula un trafic de 700.000 – 1.000.000 tone. La momentul realizării investiției, operatorul își propusese să dubleze capacitatea de depozitare în viitorul apropiat.

Pe data de 24 iunie, compania "United Shipping Agency" (USA) va pune în funcțiune terminalul de cereale din danele 31 – 33, a declarat Ioan Bălan. El cuprinde 18 celule a câte 12.000 tone fiecare.

"Pădure" pentru angrosiști

Operatorul "North Star Shipping" (NSS) a investit, deja, în 3 celule de 5.000 tone fiecare, la Constanța Sud. "Acum, pregătește documentația pentru viitorul terminal de cereale din dana 45, care va include 32 de celule, de 7.500 tone fiecare, și 2 magazii, a câte 15.000 tone" – a precizat Ioan Bălan.

La capacitățile de operare a fluxurilor de cereale amintite trebuie adăugate cele deținute de "Socep", "Chimpex", "Barter Operator" și, mai nou, "Comvex", spune directorul general al CNAPMC.

Investițiile în domeniul cerealier nu se vor opri aici. Compania "Silotrans" și-a anunțat intenția de a-și dubla capacitatea de depozitare, de la 100.000 de tone la 200.000 de tone. Startul investiției va fi dat spre sfârșitul acestui an.

O propunere interesantă a venit din partea firmei "Getreide Agency", Hamburg. Aceasta a pus ochii pe molul III S, de la Constanța Sud, pentru a finaliza construcția lui și a ridica un terminal de cereale, a dezvăluit Bălan.

După cum evoluează lucrurile, în următorii 5 ani, capacitatea de depozitare a cerealelor în portul Constanța va atinge 1.500.000 de tone, iar cea de operare va depăși 20 milioane de tone. Să dea Dumnezeu să aibă România și Europa atâtea grâne cât va putea manipula portul Constanța!

Marii angrosiști de cereale de pe piața mondială - "Cargill", "Glencore", "Bunge", "East Point Holdings", "Nivera" și "Toepfer" – sunt de multă vreme la Constanța. Privesc cum portul românesc e împădurit cu silozuri și își freacă mâinile de bucurie: afacerile lor vor avea numai de câștigat.