Teroare pe "Chassiron" (I)

Pe data de 9 ianuarie 2011, "Chassiron", un tanc petrolier de 9.000 tdw, sub pavilion belgian, se afla la 6,5 mile distanță de intrarea în portul Lagos. Era legat cu babordul la tribordul unui alt tanc petrolier, un mastodont de 60.000 tdw, aflat la ancoră. De pe nava-mamă urma să se transfere marfa pe "Chassiron".

Atacați în zonă de război
La bordul navei belgiene se aflau șase ofițeri, din Constanța, în frunte cu comandantul de cursă lungă Ioan Eugen Lois, plus nouă nebrevetați filipinezi. Pregătirile pentru preluarea încărcăturii erau făcute. Când a început transferul, pe punte se aflau un timonier, pompagiul și nostromul. Restul echipajului era ocupat cu supravegherea instalațiilor și reglajelor, iar câțiva se odihneau în cabine.
Cele două nave erau într-o zonă de război, declarată astfel de către organismele internaționale din cauza frecventelor atacuri ale piraților nigerieni. Pentru a elimina un asemenea risc, operațiunea ar fi trebuit să fie executată la o distanță mai mare de 50 de mile de coastă, dar comandantul navei-mamă insistase să rămână pe loc. Astfel că "Chassiron" a fost nevoit să cedeze.
Era ora 20,10. Comandantul se afla în cabina sa și se pregătea să transmită un e-mail la companie. Deodată a auzit gălăgie pe hol. Și-a închipuit că sunt surveiorii (supraveghetorii) de pe nava-mamă și a ieșit să-i atenționeze să facă liniște, pentru că unii membri ai echipajului dormeau.
Pe hol nu se afla nimeni, iar pe jos era căzut un portmoneu. Ofițerul a urcat la cabina de comandă.
"Am zărit mai întâi câteva persoane întinse pe burtă, cu mâinile la ceafă - povestește el. Mi-am închipuit că dorm. Am mai făcut câțiva pași și am văzut niște indivizi cu armele îndreptate spre cei de pe podea. Erau pirați nigerieni îmbrăcați în haine de culoare kaki, de camuflaj și înarmați cu puști cu țeava lungă și AKM-uri cu pat rabatabil.
M-au trântit jos și au început să mă lovească cu picioarele. Aflaseră că sunt comandantul, pentru că numai eu și mecanicul I lipseam de acolo."
Cu glonțul pe urme
Trei pirați l-au luat pe comandant și, împingându-l cu armele, l-au mânat până la cabina lui. Acolo i-au ordonat: "Dă-ne banii pentru operațiunea de transfer a mărfii!"
Comandantul le-a explicat că transferul se face numai pe bază de acte, că nu sunt bani la bord. Indivizii s-au înfuriat. Au început să-l bată și mai tare pe român, cu puștile, cu pumnii, cu palmele. Omul le-a deschis seiful și le-a arătat că e gol. Atunci, agresori s-au apucat să răscolească prin cabină. Au găsit doar o sumă mică, echivalentul a 1.500 de euro. Au luat televizorul, laptopul, un walkie-talkie și i-au smuls verigheta de pe deget.
În timpul jafului, s-a auzit o împușcătură. Într-o altă parte a castelului navei, pirații îl urmăreau pe ofițerul mecanic I. Acesta ieșise din compartimentul mașini și dăduse nas în nas cu un pirat. Românul nu s-a pierdut cu firea și a luat-o la goană. Piratul, după el. "Vânatul" a reușit să fugă în careul ofițerilor și, de acolo, prin oficiu, a sărit în bucătărie. A reușit să dispară la timp, căci pe urmele lui venea un glonț. Plumbul nu l-a nimerit, a mușcat doar peretele. Ofițerul a apucat să se ascundă într-un compartiment cu ușă metalică și să se baricadeze. Pirații nu l-au mai găsit.
Între timp, comandantul a fost dus din nou pe puntea de comandă. Bandiții erau furioși. Prada era sub așteptările lor. Au început să-l bată și mai rău pe român. Unul l-a lovit cu țeava puștii în cap, apoi peste mâini. Sângele a început să curgă șiroaie. Bărbatul avea la cap o hemoragie puternică.
Vederea sângelui parcă i-a ațâțat și mai tare. L-au pus din nou jos pe român și-au continuat să-l piseze cu patul armelor și picioarele, unde nimereau: în cap, în spate, în mâini și picioare.
Unul a ridicat scaunul timonierului - un scaun metalic, greu - și a vrut să-l lovească pe cel aflat la podea. Dacă l-ar fi nimerit, omul ar fi fost mort. Victima a reușit să se rostogolească și cu mâna stângă să devieze traiectoria greutății care se îndrepta spre ea. A făcut-o cu prețul fracturări unui deget.
"În timp ce mă loveau, mă amenințau că-mi scot un ochi, că mă împușcă - relatează comandantul. Se răzbunau pe mine pentru eșecul lor."
(Va urma)