Traficul de mărfuri din portul Constanța a scăzut cu 30%

Podurile rulante și macaralele portuare își dezmorțesc "oasele". De la o vreme au mai mult de lucru. În danele operative de la Constanța, Midia și Mangalia se înmulțesc navele cu marfă. "De-ar ține-o tot așa" -își spun portuarii, privind spre largul mării.

Semne bune
Ieri, în cele trei porturi maritime se aflau sub operațiuni de încărcare - descărcare un număr de 41 de nave. Înainte de criză, cam asta era media zilnică. Diferența este că, acum, sunt mai multe nave de capacitate mică. Chiar dacă se înmulțesc, loturile de mărfuri transportate sunt, de regulă, liliputane, de câteva mii de tone. Din trafic au dispărut portcontainerele de peste 4.000 TEU, vrachierele și tancurile petroliere de peste 100.000 tdw.
Cerealele, petrolul brut și produsele rafinate, cheresteaua și fierul vechi au dus greul în primele 5 luni de criză. De ceva vreme, pe platformele de depozitate au reapărut laminatele, materialele de construcții, automobilele, mărfurile generale și echipamentele. Faptul că marfa se diversifică este un semn că tot mai multe ramuri economice se pun în mișcare și că va fi din ce în ce mai mult de lucru pentru portuari.

Ultima soluție
"În primele 4 luni ale anului, traficul de mărfuri a scăzut cu circa 30%. Cea mai mare scădere, de 50%, a avut loc în sectorul containerelor" – a declarat, pentru cotidianul "Cuget Liber", Ioan Bălan, directorul general al Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime Constanța.
Șeful administrației portuare tocmai s-a întors de la Genova, unde a luat parte la reuniunea bianuală a Asociației Internaționale a Porturilor (IAPH). Toate temele conferinței s-au învârtit în jurul crizei economice care a lovit shipping-ul internațional, porturile lumii. Participanții au subliniat faptul că industria portuară se confruntă cu cel mai mare declin al comerțului mondial din ultimii 80 de ani. Întrebarea de pe buzele tuturor a fost: ce facem în fața numeroaselor provocări și amenințări care s-au adunat: criza economico - financiară, globalizarea și creșterea emisiei de CO2 din atmosferă, pirateria și terorismul?
Răspunsul conferinței a fost că porturile sunt condamnate să colaboreze mai mult, să investească în dezvoltare, să stimuleze agenții economici și traficul prin toate mijloacele. Cu alte cuvinte singura soluție rămâne munca bazată pe inteligență și creativitate.

Dor de minereu
Ioan Bălan are motive de optimism. În ultima lună, au apărut semne de revigorare în trafic. Au crescut cantitățile de petrol, metal și ciment de la operare, iar numărul navelor care și-au anunțat sosirea aproape că s-a dublat.
Problema este ca optimismul portuarilor să fie susținut de economia națională și de tranzitul de mărfuri. Comerțul cu grâne va mai ține ritmul o lună – două, până se termină produsele din recolta anului trecut. Va urma o pauză, până în septembrie – octombrie, când noua recoltă va intra în malaxoarele comerțului internațional. Până atunci, alte grupe de mărfuri trebuie să preia ștafeta în trafic.
Cele mai multe așteptări se îndreaptă spre industria siderurgică și metalurgie, în principal spre Mittal Steel? Constănțenii duc dorul navelor cu minereu de fier și cărbune, de care se săturaseră până peste cap în anii trecuți.