Autorităţile române au făcut un nou pas - mare - pentru asigurarea celui de-al doilea acces feroviar în Portul Constanţa. Tunelul Palas sau Carol I, cum a fost numit la inaugurarea din 1907, primul tunel feroviar urban din România, abandonat între timp şi aflat la ora actuală într-o stare jalnică, ar putea intra cât de curând în reabilitare, valoarea totală a investiţiei fiind de peste 750 de milioane de lei! Sună groaznic, barbar, însă războiul din Ucraina a adus şi ceva bun pentru România. Ceea ce nu se reuşise de mai bine de 30 de ani, deblocarea liniilor ferate din Portul Constanţa, s-a realizat în doar câteva luni. Cunoscându-şi foarte bine interesele, „fraţii cei mari” de la Washington şi Bruxelles au pus presiune pe autorităţile române să găsească rapid soluţii pentru a face „pârtie” mărfurilor din Ucraina.
Portul Constanţa a căpătat o importanţă strategică în zonă, iar culoarul maritim spre şi dinspre UE trebuia dublat de facilităţi pe măsură la uscat. În acest context, investiţiile în infrastructura rutieră şi feroviară au decurs logic, iar pe listă figurează şi reabilitarea Tunelului Palas din Constanţa.
O investiţie consistentă
Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii a anunţat deschiderea procedurii de transparenţă decizională a procesului de elaborare a următorului proiect de act normativ: Hotărâre a Guvernului privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiţii „Reabilitarea şi electrificarea liniei CF 816 Palas - Port A, consolidare tunel km 224+670-225+160, pentru a asigura al doilea acces feroviar în Port Constanţa”, lucrare de utilitate publică de interes naţional.
„Proiectul de investiţii are ca obiectiv asigurarea condiţiilor pentru crearea unui sistem de transport eficient, sustenabil, flexibil şi sigur, preocupare esenţială pentru dezvoltarea economică a României.
Aceasta presupune realizarea liniei CF pe traseul existent pentru linie simplă, cu reabilitarea tunelului pentru linie simplă şi extinderea acestuia pe 200 m spre staţia Palas, instalaţie BLAI nouă pentru linia curentă Palas - Constanţa Port Zona A şi reţeaua de cabluri aferentă, modificare soft şi hard instalaţie CE existentă în staţia Palas pentru preluarea echipamentelor adăugate pe linia curentă Palas - Constanţa Port Zona A, electrificarea liniei. Viteza de circulaţie proiectată este de 50 km/h.
Realizarea acestui obiectiv prezintă avantaje tehnice, economice şi sociale, având un impact pozitiv asupra activităţii economice prin sporirea gradului de tranzit al mărfurilor spre/şi din Portul Constanţa, precum şi în sporirea gradului de încredere în serviciile oferite de modul de transport feroviar.
Realizarea lucrărilor propuse prin prezenta hotărâre va contribui la îmbunătăţirea calităţii serviciilor pentru călători şi va avea impact pozitiv asupra calităţii vieţii şi condiţiilor sociale”, se arată în proiectul de act normativ.
Valoarea totală a investiţiei este de 753.806.000 lei, inclusiv TVA, iar durata de execuţie a investiţiei, 24 luni.
Capacităţi:
- reabilitarea liniei de cale ferată pe traseul existent 3,5 km;
- reabilitarea tunelului pentru linie simplă 490 m;
- extinderea tunelului spre staţia Palas 200 m;
- electrificarea liniei Palas - Constanţa Port Zona A 1 buc.
Finanţarea obiectivului de investiţii se realizează din fonduri de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, precum şi din alte surse legal constituite în limita sumelor aprobate anual cu această destinaţie, conform programelor de investiţii publice aprobate potrivit legii.
Inundat, abandonat, blocat cu garduri metalice
Povestea Tunelul Palas este una interesantă. Realizat între anii 1895-1900, după planurile inginerului Anghel Saligny, a fost tranzitat timp de aproape un secol de trenurile de marfă cu destinaţia Portul Constanţa.
Proiectat şi forat pentru cale ferată dublă, tunelul are 490 metri lungime, 8,36 metri lăţime şi 6,15 metri înălţime la cheia de boltă. A fost căptuşit la interior cu cărămizi legate cu mortar şi ranforsate cu o acoperire de beton fundată pe un pat din piatră. În zidăria tunelului, au fost realizate nişe de adăpostire la fiecare 20 de metri, pentru a proteja personalul de mentenanţă în momentul trecerii trenurilor.
În anii 1970, în plină înflorire a societăţii comuniste, odată cu punerea în exploatare spre Portul Constanţa a unei noi linii ferate, electrificată, traficul de marfă prin tunel a scăzut considerabil. Cu toate acestea, a fost menţinut în uz până în 1992, când, în urma ploilor torenţiale, a fost inundat, rămânând ani buni abandonat.
Prin 2003-2004, fostul primar Radu Mazăre a avut o tentativă de a iniţia demersurile pentru trecerea tunelului de la CFR la administraţia locală, pentru a-l putea reabilita din bugetul Constanţei, însă ideea nu s-a materializat. Abia în anul 2011, compania feroviară a decis să efectueze lucrări de reparaţii, şi asta după ce au apărut temeri că anumite probleme structurale ar fi putut pune în pericol clădirile situate în zona de deasupra lui. Trebuie precizat că, în subteran, construcţia traversează două cartiere (Gară, Abator), porneşte din apropierea Gării, trece pe lângă spitalul CFR, pe sub bulevardul 1 Mai, şi ajunge în Portul Constanţa, în dreptul Porţii 4.
Experţii au stabilit că nu există niciun fel de pericol în ceea ce priveşte structura de rezistenţă, singurele probleme fiind cele de hidroizolaţie. Tunelul a fost drenat, şinele de cale ferată, demontate, iar intrările, blocate cu garduri metalice.