Ucraina a devenit principalul beneficiar străin al transportului de mărfuri de pe Canalul Dunăre - Marea Neagră

157
Ucraina a devenit principalul beneficiar străin al transportului de mărfuri de pe Canalul Dunăre - Marea Neagră - fonducrainaadevenitprincipalulbe-1668007720.JPG
Ploile din a doua jumătate a anului au dus la creșterea cotelor apelor Dunării. Nivelul minim de navigație în condiții de siguranță, de 2,5 metri, a fost atins pe toată lungimea fluviului, astfel că transportul fluvial se desfășoară în condiții normale, fără restricții. În prezent, barjele nu mai sunt nevoite să circule încărcate doar pe jumătate, pentru a evita să se împotmolească în albia Dunării.

Trebuie evidențiat și efortul depus, de-a lungul anului, de Administrația Fluvială a Dunării de Jos Galați, care a executat un volum mare de lucrări de drag pe șenalul navigabil al fluviului, pentru a asigura adâncimile minime de navigație. În anul 2022, traficul pe canalele navigabile Dunăre - Marea Neagră și Poarta Albă – Năvodari a fost influențat pozitiv de recoltele bune de cereale obținute de România, Serbia, Ungaria și Bulgaria în anul precedent, care au făcut să crească disponibilitățile pentru export. Apoi, după invadarea Ucrainei de către trupele Federației Ruse, canalele navigabile din România au devenit una dintre principalele rute de transport pentru mărfurile ucrainene, astfel că, în prezent, ponderea lor a ajuns la 29% din traficul total. În prezent, Ucraina a devenit principalul beneficiar străin al acestor căi de transport.

Cerealele și minereurile domină traficul

„În primele zece luni ale anului 2022, cantitățile de mărfuri tranzitate pe canalele navigabile au înregistrat o ușoară diminuare din cauza secetei ce a afectat debitul Dunării, în această vară - a declarat, pentru cotidianul „Cuget Liber”, Mihaela Coroiu – specialist PR în cadrul Companiei Naționale Administrația Canalelor Navigabile. Traficul a fost de 32.028 milioane de tone capacitate, cu 2% mai mare față de aceeași perioadă din anul 2021. În schimb, au fost transportate 14,468 milioane de tone de mărfuri, cu 3% mai puțin decât în perioada ianuarie – octombrie 2021.”

În structura mărfurilor, cerealele dețin primul loc, având o pondere de 42%. În primele zece luni din anul 2021, ponderea lor era de 47%. Grupele de mărfuri situate pe locurile următoare sunt: minereurile – 33%, produsele energetice (cărbuni, petrol și gaze lichefiate) - 13%, produsele chimice - 5%, metalul și produsele din metal - 4%, alte produse (inclusiv ciment) – 2%, echipamentele - 1%.


Dacă ritmul actual se va menține neschimbat în următoarele luni, canalele navigabile vor încheia anul cu un trafic de 17,361 milioane de tone de mărfuri, cu 0,42% mai mare față de traficul record din 2021. Eu am speranța că, acum, după ce cotele apelor Dunării au crescut și barjele circulă încărcate la întreaga lor capacitate, volumul de marfă transportat va face un salt mai mare și recordul anului trecut va fi depășit.

Principalul beneficiar al canalelor navigabile

În continuare, traficul de mărfuri derulat în contul altor țări deține cea mai mare pondere în traficul total: 67%. În ianuarie – octombrie 2021, era de 54%. Această dinamică reflectă rolul strategic tot mai mare pe care Dunărea și canalele Dunăre - Marea Neagră și Poarta Albă – Năvodari îl joacă în transportul naval european.
 

Din totalul de 14,468 milioane de tone de mărfuri derulate în primele zece luni din 2022, în contul României au fost transportate 33%, pentru Ucraina – 29%, Serbia - 19%, Bulgaria - 6%, Ungaria - 4%, Republica Moldova – 3%, Austria – 3%, Germania – 1% și Croația – 1%. Se remarcă prezența tot mai mare a mărfurilor tranzitate în contul Ucrainei, pe canalele navigabile și prin portul Constanța, aceasta devenind cel mai mare beneficiar străin al respectivei rute de transport. Până la încheierea războiului, Ucraina va fi nevoită să recurgă la calea ocolitoare, prin România, pentru o mare parte din importurile și exporturile sale.

În perioada ianuarie – octombrie 2022, canalele Dunăre - Marea Neagră și Poarta Albă - Năvodari au fost tranzitate de 21.462 de unități navale, cu 0,53% mai multe față de aceeași perioadă din 2021, din care: 14.324 de barje, 3.550 de șlepuri, 104 nave fluvio-maritime, 3.449 de remorchere împingătoare și 35 de nave de pasageri.


Armatorii români domină transportul pe apele interioare. Dintre ei, cel mai important este Compania de Navigație Fluvială Română Navrom, care deține o flotă de 455 de nave, din care: 20 de împingătoare, 341 de barje de diferite tipuri, 89 de șlepuri și 5 ceamuri.



Pagina a fost generata in 0.2231 secunde