Vinul, o pasiune transmisă din generaţie în generaţie în familia Vlădoi

345

Articole de la același autor

Siminoc. Un sat prăfuit din Dobrogea, aflat la 6 km de Murfatlar, relativ aproape de Constanţa. Pe vremuri, când turcii şi-au lăsat amprenta pe meleagurile dintre Dunăre şi mare, denumirea satului a fost Turmuflat. Odată cu venirea primelor familii de olteni, din zona Drăgăşanilor, au dat numele aşezării, după o floare galbenă, bună de leac, care creştea în colbul sălbatic calcaros al podişului Medgidiei, şi anume Siminoc.

Aici s-a aşezat în 1924 bunicul Niculae Vlădoi, un pasionat viticultor care a înfiinţat prima plantaţie de vie, cu soiuri hibride şi nobile. Tatăl său a sporit numărul butaşilor, iar nepotul, nu s-a gândit la rentabilitate, ghidat doar de pasiune, a plantat şi el viţă-de-vie, pe cele 21 de hectare, iar acum a ajuns să aibe 8-9 soiuri albe şi 6 roşii. Este fericit că pasiunea familiei este dusă mai departe de fiica sa, Anca Maria. Via Vlădoi a suferit în vara asta nu atât din cauza secetei, pentru că este udată prin picurare, dar a suferit din cauza prafului de la drumul care a fost în construcţie din primăvară. Tot drumul a ţinut şi turiştii la distanţă care oricum nu prea au trecut pragul podgoriei din cauza pandemiei. Viticultorul ar vrea să modernizeze crama, cu fonduri guvernamentale, dar este necăjit de graba şi timpul scurt cu care statul îi pune să pregătească documentaţiile. „Este o linie de finanţare prin Programul Naţional Vitivinicol, prin APIA, cu 50% pentru modernizări. În primăvară, cu pandemia asta, ca să nu mai dea o măsură suplimentară au mai dat 10%, s-au făcut 60%. Iar acum o lună şi jumătate, cu dedicaţie, au mai dat încă 10%, au făcut-o 70% pentru cine are proiectul aprobat până pe 15 octombrie. Păi cum să dai aşa o aprobare? Practic ar fi fost, cine îl depune până pe 15 octombrie pentru că sunt paşi pe care trebuie să-i parcurgi. De-aia zic că a fost cu dedicaţie”, a spus cu amărăciune Ion Vlădoi, viticultor. Ca să poată să-şi vândă vinul, fiind un producător mic, ar trebui să se asocieze pentru a avea acces în marile lanţuri de magazine. Altfel, vinul este comercializat doar prin HoReCa sau pe unde se poate. Ori, şi acest domeniu a avut mult de suferit din cauza pandemiei. „O cramă mică de 15-20-30 de ha, care face vin de calitate şi încearcă să vândă pe retail, se trezeşte că este delistată a doua zi, în 100, 200 de locaţii din toată ţara şi îi trimite vinul acasă”, a adăugat Vlădoi.

Vinurile Ravac premiate la concursuri internaţionale

Viticultorul are şi motive de bucurie. Rezultatul muncii sale este apreciat la concursurile internaţionale unde a luat nenumărate premii. La ultimul concurs desfăşurat la Belgrad, vinurile Ravac, marca Familia Vlădoi, au luat marele trofeu din Balcani, 4 medalii de aur, trei de argint şi una de bronz. „Tot iei premii dar eşti cel mai jos poziţionat. Ambalajul face diferenţa”, a mai spus producătorul.



Şi aici se deschide o altă rană. Pentru că, a prezenta un produs premium, totul trebuie să fie la superlativ. De la sticlă, la dop, la etichetă, la ambalajul final, costurile sunt pe măsură. Şi pentru că fabrici de sticlă nu mai sunt pe la noi, viticultorul se vede nevoit să importe ambalaj de calitate, dar scump. „Aducem sticlele din Franţa, care cu transport cu tot ajung să coste 5 lei şi ceva, la care adăugăm dopul din plută 1 euro. Sticla mai ieftină aducem din Bulgaria sau Republica Moldova. Dacă mai punem că, un vin de calitate are nevoie de maturare până la un an ţinut în butoi de stejar, care costă în jur de 800 de euro, că vinul stă imobilizat încă un an în sticle, sunt alte costuri suplimentare! Si de-abia după doi ani poţi să scoţi un vin de calitate superioară pe piaţă. Preţul poate să ajungă la raft între 50 şi 80 de lei pe sticlă. Vinurile pleacă din cramă, unde sunt ambalate manual, de la 29 sau 37 de lei, cele albe, iar vinurile roşii, învechite în butoaie de stejar, pleacă de la 50 de lei preţ de listă”, ne-a spus Ion Vlădoi.

El a explicat că nici piaţa externă nu este o soluţie viabilă pentru un producător mic. Pentru a ajunge să vinzi afară, în primul rând trebuie să te asociezi cu alţi producători.



„Un vin Premium se vinde cu o poveste, nu se vinde pur şi simplu din raft. El trebuie să fie cunoscut. Ca să fie cunoscut trebuie să aloci în oameni, în promotori, în somelieri, în mostre şi totul se reflectă în preţ. Trebuie să dai discount-uri suplimentare, să laşi până la 50% din preţ”, a spus producătorul.

Povestea vinului, într-un final, dacă o spui prietenilor, la un pahar de vin este o poveste cu final fericit. Totul este să te implici şi să pui suflet în ceea ce faci. 



Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 0.6432 secunde