AMR cere sprijinul CE pentru adoptarea legii unificării practicii judiciare

Președintele Asociației Magistraților din România, Mona Pivniceru, a solicitat Comisiei Europene sprijin pentru adoptarea în Parlament a legii privind unificarea practicii judiciare, proiect asumat în Mecanismul de Cooperare și Verificare.

"Solicităm Comisiei Europene să sprijine demersul corpului de magistrați din România, astfel încât situația prezentă, în care competența legal stabilită permite ca în 41 de tribunale să se pronunțe irevocabil într-o gamă importantă de procese și tot astfel și cele 16 curți de apel, făcând practic prin efectul legii imposibil de armonizat o legislație incoerentă și mai ales nepredictibilă, să nu se perpetueze. Adoptarea acestei legi ar oferi sistemului judiciar din România mecanismul atât de necesar accelerării progreselor în unificarea jurisprudenței, a îmbunătățirii actului de justiție, fiind indispensabil nu numai magistratului, ci și justițiabilului", se arată într-o scrisoare deschisă, trimisă de AMR șefului Reprezentanței Comisiei Europene la București, Niculae Idu.

AMR consideră că, în cazul în care acest act legislativ nu va fi adoptat, aceasta va fi proba incontestabilă a lipsei de voință politică în sensul unificării practicii judiciare, iar aceasta nu poate fi reproșată sistemului judiciar.

Mona Pivniceru arată că România și-a asumat, în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare, o serie de obligații în ceea ce privește reformarea sistemului judiciar, iar raportul Comisiei Europene consemnează faptul că țara noastră suferă de o anumită reticență a factorilor de decizie din sistemul judiciar de a coopera și de a își asuma responsabilitatea în beneficiul reformei.

AMR mai susține că raportul CE admite că România înregistrează anumite progrese în privința unificării practicii judiciare (de exemplu, recursuri în interesul legii), însă instrumentele existente nu au produs încă o îmbunătățire suficientă a situației.

"Deși sarcina unificării practicii judiciare revine legiuitorului care ar trebui să creeze mecanismele juridice apte de a duce la un astfel de rezultat, corpul de magistrați ai Înaltei Curți de Casație și Justiție, ai curților de apel, ai tribunalelor și judecătoriilor, a elaborat, în cadrul Proiectului de Înfrățire Instituțională Unificarea Jurisprudenței Instanțelor și Parchetelor din România PHARE RO/2007-IB/JH/01, mecanismele judiciare de natură a realiza acest deziderat al sistemului judiciar care, în realitate, reprezintă obligația statului român stabilită prin Mecanismul de Cooperare și Verificare, mecanisme care ar avea ca rezultat final predictibilitatea actului de justiție și îmbunătățire a calității acestuia", mai susține AMR.

Mona Pivniceru consideră că acest proiect de lege, care promovează practica unitară la nivelul instanțelor judiciare, are meritul de a prevedea mecanisme procedurale a căror aplicare s-ar finaliza cu o practică unitară atât pe plan orizontal, la Înalta Curte de Casație și Justiție, cât și pe plan vertical, de la Înalta Curte de Casație și Justiție până la judecătorie, și care permite Înaltei Curți să își îndeplinească obligația constituțională de a asigura interpretarea și aplicarea unitară a legii.

De asemenea, este stabilită specializarea judecătorilor și a completelor de judecată, ca o măsură de a promova stabilitatea practicii judiciare.