Nici moartea nu scapă de criza economică, dar mai ales de cea morală, cu care constănțenii se confruntă de ani buni. În municipiul Constanța, "ultimul drum" te costă o sumă usturătoare. "E scump să trăiești în ziua de azi, d-apoi să mori", spune orice bătrânel care îndrăznește să cugete la vremurile în care trăim.
Cei care trec, în această perioadă, prin momente grele, în urma decesului unui membru al familiei, trebuie să cotizeze din greu pentru ca regretatul să fie bine primit în lumea drepților. O înmormântare cum se cuvine, cu firmă de pompe funebre, capelă, gropari, preot și pomană, ajunge la 6.000 de lei, iar asta nu în condiții extravagante, ci doar… decente.
Îți cari crucea numai de la ei
Dacă nu vrei să te ocupi personal de decedat - iar cei mai mulți nu o fac - trebuie să apelezi la o firmă de pompe funebre. Aceștia se vor ocupa de spălare, îmbălsămare, îmbrăcat, așezat în sicriu, urcat în mașină. Treaba grea începe atunci când cimitirul unde ai locul de veci începe să pună bețe în roată.
De exemplu, la Cimitirul Municipal ți se spune clar și răspicat faptul că nu ai voie să cumperi sicriul, crucea sau să închiriezi transportul din altă parte! Făcând un mic calcul, având în vedere că doar transportul te costă 990 de lei, iar cel mai ieftin sicriu este 350 de lei, ajungi să dai 1.500 de lei doar pentru… cheltuielile de bază. În plus, transportul o costa mai mult decât un salariu minim pe economie, dar nici serviciile nu sunt mai prejos, adică mortul nu poate ajunge la groapă oricum, într-o căruță sau o Dacie papuc, ci într-un transport "de lux" către lumea cealaltă. Crucea provizorie, de lemn, te costă cel puțin 80 de lei. Urmează lumânările, prosoapele, sfeșnicele, care mai costă 100 de lei. Până acum un total de 1.700 de lei, iar asta dintr-o suflare.
Însă unele cimitire din Constanța sunt atât de binevoitoare, încât te-ar lăsa să faci și un plan funerar, adică să dai un avans de 15-30% din sumă, iar restul de plată să o efectuezi în rate, timp de până la doi ani.
Cotizație pentru acces în lumea drepților
Familia mai trebuie să dea cam tot atât pentru cele religioase, plus o serie de "servicii neoficiale creștinești" și șpaga de rigoare a groparilor, chiar mai mare decât taxa care se plătește la cimitir pentru înhumare. Nu mai spun că înainte de aducerea mortului la capelă trebuie tocmiți un preot și un diacon. Preotul cere chiar și 500 de lei, "ca popa", însă când e vorba de chitanță, se face că…plouă. Diaconul se mulțumește cu 50, 100 de lei.
Coliva, lumânările, coroanele, florile, prosoapele, batistele, pachetele pentru pomană la cimitir, farfuriile, paharele, vinul și parastasul reprezintă alte sute de lei îndoliați. Familiile care au deja un loc de veci în cimitir trebuie să plătească o taxă "oficială" de înhumare, între 300 și 450 de lei. Neoficial, groparilor li se dă cam tot atât. Dar "cotizația" întru liniștea sufletească a mortului nu se oprește aici. Rudele mai scot (neoficial) cam 100 de lei și pentru tămâierea mormântului și tot cam atât pentru aprinderea candelei, timp de o lună. Nu uitați nici de "taxa de clopot", care variază între 10 și 50 de lei, depinde cum te percep cei care se ocupă cu asta. Cu cei de la cimitir nu e bine să te pui rău!
Dacă mai punem și cheltuielile cu pomana, în care, la un restaurant, meniul este de cel puțin 50 de lei de porție, ajungem la o sumă colosală. Tragem linie și concluzie - nu poți să mori oricum în ziua de azi. Ca să faci asta, ai nevoie de cel puțin 6.000 de lei, asta dacă ai loc de veci.
