Video Cine apără România? Autoritățile pasează „pisica“ după explozia dronei din portul Constanța

Potrivit informațiilor transmise de șeful Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU), Raed Arafat, vineri dimineață, în jurul orei 06:00, a fost înregistrată o sesizare venită din partea ARSVOM cu privire la faptul că ar exista o dronă în Portul Constanța.

„Autoritățile aflate la fața locului au evacuat perimetrul pentru a evita victime, iar în momentul în care s-a constatat că drona poate exploda singură, au fost evacuați și ultimii oameni rămași în zonă.

În momentul în care a avut loc explozia, la ora 10:27, a fost declanșat Planul Roșu de Intervenție și au fost alocate succesiv următoarele resurse: 80 de cadre din cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență (ISU) Constanța, opt mașini de stingere, o autoscară, o mașină de terapie intensivă, 10 ambulanțe de prim-ajutor, două ambulanțe de multiple victime, o unitate de chimic-biologic-radio-nuclear, patru ambulanțe din cadrul Serviciului de Ambulanță Județean Constanța”, a declarat Raed Arafat.

 

De asemenea, elicopterele din cadrul ISU Constanța și Tulcea, dar și elicoptere și nave ale Forțelor Navale Române au controlat întreaga zonă de coastă, existând pericolul ca și alte drone maritime care se detonează automat să plutească în derivă în apropierea României.

 

Cetățenii din Constanța și Tulcea au fost îndrumați, prin mesaj RO-ALERT, să evacueze zona de coastă, iar mai multe linii CT Bus au fost derivate parțial, pentru a nu intra în aria de risc.

 

La ora 13:50, a fost începută evacuarea preventivă pentru faleza Cazinoului, plajele stațiunilor Costinești, Vama Veche, Mamaia și toți operatorii economici din zona litoralului.

 

De asemenea, Spitalul Clinic Județean de Urgență Constanța a activat Planul Alb, procedura internă destinată gestionării situațiilor excepționale cu potențial aflux mare de victime.

 

„Pe lângă drona care s-a autodistrus în portul Constanța, o a doua s-a autodetonat, sub monitorizarea Gărzii de Coastă, în largul Portului Constanța, iar alte două drone au explodat la circa 145 de km est de Constanța. Niciuna dintre aceste drone nu a produs victime sau daune semnificative", a declarat președintele României, Nicușor Dan.

Planul Roșu de Intervenție și Planul Alb au fost dezactivate în jurul orei 15:00.

 

Dronele maritime care s-au autodetonat vineri aparțin Forțelor Navale Ucrainene și, potrivit reprezentanților instituției, ar fi ajuns pe teritoriul României în urma bruiajelor rusești. Aparatul care a explodat în portul Constanța avea o încărcătură de 500 de kilograme de explozibil, spun oficialii.

 

În spațiul public, cetățenii s-au întrebat cum a fost posibil ca o dronă maritimă să plutească neobservată prin portul Constanța. Reprezentanții MApN au transmis că Autoritatea Navală Română este cea care trebuia să observe obiectul în derivă înainte ca acesta să intre în port.

 

„Responsabilitatea monitorizării traficului naval în Marea Neagră este în competența Autorității Navale Române", au informat oficialii MApN.

La rândul său, Autoritatea Navală a transmis că, deși are competențe în ceea ce privește monitorizarea și managementul traficului naval, nu este responsabilă pentru monitorizarea dronelor militare, aruncând vina înapoi, asupra MApN.

 

„În conformitate cu atribuțiile legale ce îi revin, Autoritatea Navală Română asigură monitorizarea traficului navelor prin sistemele VTS/VTMIS și gestionează aspectele care țin de siguranța navigației în zonele aflate în competența sa. Cadrul legislativ aplicabil conferă ANR responsabilități privind monitorizarea și managementul traficului naval, respectiv al navelor aflate în apele naționale navigabile, și nu atribuții de monitorizare operațională a vehiculelor maritime fără echipaj cu destinație militară, responsabilitate care revine instituțiilor competente în domeniul apărării și securității naționale", au precizat reprezentanții ANR.

Aceștia au mai menționat că simpla detectare radar de către Autoritatea Navală a dronei nu ar fi prevenit incidentul.

„Ambarcațiunile de mici dimensiuni, precum și obiectele pentru utilizare militară care nu au o structură metalică sau sunt construite pentru a împiedica observarea pe radar, sunt dificil sau imposibil de detectat în mod constant. În asemenea situații, identificarea, confirmarea și urmărirea unei ținte devine extrem de dificilă, dacă nu chiar imposibilă cu echipamentele din dotarea Autorității Navale", au mai spus oficialii.

Conform oficialilor ucraineni, aceștia ar fi informat Forțele Navale Române cu privire la dronele maritime pierdute în Marea Neagră, înainte ca ARSVOM să anunțe oficialii români despre situația de la Dana 78.

Primele imagini cu drona blocată în port au fost făcute în jurul orei 05:51.

Cu toate acestea, potrivit informațiilor oficiale oferite atât de MApN, cât și de Garda de Coastă și Raed Arafat, mobilizarea echipajelor speciale a început la ora 06:20, când reprezentanții ARSVOM au sesizat autoritățile.

De asemenea, deși echipaje ale Inspectoratului pentru Situații de Urgență, sub coordonarea DSU, au fost dislocate încă de la ora 06:20 în port, primele informații oficiale oferite de reprezentanții instituției au fost oferite după ora 11:30, la aproximativ o oră după explozia dronei și declanșarea Planului Roșu de Intervenție.

 

Astfel, preț de aproximativ o oră, deși cetățenii au fost anunțați prin mesaj RO-ALERT că trebuie să părăsească zona de coastă, nu au avut acces la alte informații oficiale din partea DSU cu privire la modalitatea de intervenție și la nivelul de risc al situației.

 

Totodată, în spațiul public există speculații potrivit cărora autoritățile române ar fi fost înștiințate încă de joi cu privire la dronele maritime care se îndreptau spre România.

 

O întrebare care își așteaptă răspunsul este cum de a reușit această dronă să ajungă în dreptul ARSVOM, o zonă a portului în care se ajunge destul de greu fără pilotaj. Dacă drona a navigat haotic, bruiată fiind de ruși, ar fi trebuit să se lovească de digul de nord, de cel de sud, de faleză. În realitate, drona s-a strecurat nestingherită prin gura portului, pe un culoar foarte strâns, nereperată decât în momentul în care s-a încurcat în barajul anti-poluare din dreptul ARSVOM / Oil Terminal, unde un petrolier era în operare. Și ne întrebăm firesc: cine mai apără România? Teoretic, avem armată, gardă de coastă, căpitănie și multe alte structuri. Dar avem oare tehnologie capabilă să facă față provocărilor actuale? Și oameni pregătiți pentru asemenea scenarii?

 

De data acesta, chiar ne-a ferit Dumnezeu...