Ieri, magistrații de la Curtea de Apel Constanța au hotărât ca Tudor Barac, un tânăr cu dublă cetățenie, română și belgiană, care a fost judecat pentru comiterea infracțiunilor de introducere în țară de droguri de mare risc și trafic de stupefiante de mare risc, să rămână cu pedeapsa de trei ani de închisoare cu suspendare, dispusă de Tribunalul Constanța. Magistrații au dispus, în plus, doar interzicerea unor drepturi prevăzute de art. 64 lit. a teza II și litera c. Hotărârea mai poate fi atacată cu recurs, la Înalta Curte de Casație și Justiție.
Reprezentantul Parchetului în instanță solicitase aplicarea inculpatului a unei pedepse cu închisoare cu executare, pe când avocatul lui Barac, Apostol Armeanu, a cerut achitarea clientului său, mai ales pe considerentul că una dintre probele administrate în cauză, respectiv expertiza drogurilor, nu ar fi fost efectuată de un laborator care era acreditat, ceea ce atrage nulitatea probei respective.
Potrivit anchetatorilor, Tudor Barac făcea parte dintr-o rețea de traficanți de stupefiante. În aceeași grupare acționau, se pare, și Viorel Nicolae Terchescu, de 27 de ani, din București, administrator la SC "Nicos Pro Comerț" SRL București și Cătălin Bistriceanu, de 35 de ani, care au fost judecați separat și condamnați definitiv la câte trei ani de închisoare cu suspendare.
Indivizii erau în vizorul anchetatorilor încă de la începutul anului 2006, din datele deținute de polițiști rezultând că bărbații se ocupau de vânzarea drogurilor de mare risc în cluburile "house" din Constanța. Primii care au căzut în plasa anchetatorilor au fost Terchescu și Bistriceanu. Ei au fost prinși în flagrant în timp ce intenționau să vândă 16 grame de cocaină și 19 pastile de ecstasy, ce proveneau de la Barac. Pentru un gram de cocaină, traficanții cereau 120 de euro, iar pentru o pastilă de ecstasy - 50 de lei. Anchetatorii au extins investigațiile și au stabilit modul de operare a grupului. Cetățeanul belgian Tudor Barac primea comanda, cât și contravaloarea drogurilor prin sistem de plată on-line "Western Union". Ulterior, individul trimitea drogurile disimulate în colete în România, prin intermediul autocarelor ce efectuează curse regulate între cele două țări. De altfel, coletele figurau pe numele unor persoane inexistente.