Corupția din statele est-europene nu poate fi combătută doar prin acuzații publice

Statele est-europene trebuie să-și rezolve singure problema corupției, în pofida sprijinului acordat de UE, și în acest sens nu este suficient să fie formulate doar acuzații publice și nicio condamnare, a declarat Marko Starman, secretar de stat pentru politici regionale în Slovenia.

Slovenia, țară care deține până la sfârșitul lunii iunie președinția UE, se confruntă, la fel ca și alte state est-europene, cu o dezbatere politică în jurul luptei anticorupție, mai ales în ce privește desființarea unei comisii independente de investigare a suspiciunilor de corupție. Marko Starman, în prezent secretar de stat la Oficiul guvernamental pentru politici regionale și autoguvernare locală și fost secretar de stat pentru afaceri europene în cadrul Ministerului Justiției (2000-2005), a discutat marți cu un grup de jurnaliști români despre absorbția fondurilor europene și lupta anticorupție din Slovenia.

"Se crede că UE poate ajuta în combaterea corupției, dar de fapt trebuie să te descurci singur și e nevoie de o abordare națională. UE are rețineri în a interveni în dome-niul judiciar și, de altfel, poate că unele companii din vechile state membre profită de corupția din țările noastre", a spus Starman.

Comisia anticorupție din Slovenia a fost înființată în 2004 ca organism independent, fără a avea puteri juridice, ci doar consultative. Formată din foști procurori, polițiști sau experți juridici, comisia s-a vrut inițial a avea un rol consultativ și de sesizare a organelor competente în cazuri unde existau suspiciuni de corupție, a explicat Starman. Între timp, o serie de cazuri individuale au fost intens mediatizate după ce comisia a declarat public sau "pe surse" că respectivele persoane sunt corupte, inclusiv oficiali din actuala guvernare. Guvernul a propus desființarea acestei comisii și revenirea la formula comisiilor de integritate din cadrul ministerelor, ceea ce a scandalizat opinia publică. Fiind an electoral în Slovenia, este puțin probabil ca această comisie să fie desființată până la alegeri, apreciază observatorii sloveni.

În viziunea lui Marko Starman, o astfel de comisie ar trebui să se concentreze pe achizițiile publice, pentru că "acolo e cea mai mare tentație de corupție" - de la administrația locală la ministerele centrale. Spre exemplu, în timpul organizării de licitații publice pentru aspectele logistice ale președinției UE, cotidianul economic Finance a descoperit că Guvernul era dispus să plătească unui furnizor de scaune 1.200 de euro de bucată, le-a relatat jurnaliștilor români Borut Godec, editor la Finance. După publicarea articolului, Guvernul a ales un alt tip de scaune, pentru 600 de euro bucata.

Recunoscând că "slovenii sunt zgârciți", purtătorul de cuvânt al președinției slovene a UE, Anze Logar, i-a informat pe jurnaliștii români că Guvernul de la Ljubljana a reușit performanța organizării uneia dintre cele mai ieftine președinții ale UE - 62 milioane de euro, comparativ cu 180 de milioane cât estimează Franța să cheltuiască în următoarea jumătate a anului, când va prelua președinția UE de la Slovenia. Aproape întreaga sumă a fost plătită de la bugetul de stat al Sloveniei, țară cu două milioane de locuitori, Comisia Europeană oferind asistență financiară de mai puțin de un milion de euro, a spus Logar.

Considerată "țara de referință" din grupul noilor state membre care au aderat după 2004, Slovenia a adoptat euro la 1 ianuarie 2007 și a fost prima țară est-europeană care a deținut președinția UE.

Și la capitolul absorbție de fonduri micul stat ex-iugoslav este campion: între 2004-2006 a absorbit toate fondurile regionale puse la dispoziție, în actualul exercițiu financiar având o rată de absorbție de 95%, cea mai mare din UE. Singura rată de absorbție relativ slabă - de 65% - este la fondul social, unde au existat anumite nereguli care au dus chiar la blocarea unor finanțări, a declarat Monika Kirbis, responsabilă cu fondurile europene în cadrul Oficiului guvernamental pentru politici regionale și autoguvernare locală.

"Trebuie să aveți grijă cu fondul social, pentru că toate țările au dificultăți cu acest tip de finanțare. Problema este că banii vin pe proiecte mici, fiind vorba de un fond care să ajute oamenii nevoiași. Iar majoritatea acestor proiecte - de ordinul miilor - sunt gestionate de agențiile de șomaj, care nu sunt obișnuite cu proiecte și deconturi de tipul celor cerute de UE. Regulile sunt din păcate aceleași și pentru proiectele de infrastructură, și pentru cele care privesc oamenii. Poate că aici și Comisia Europeană ar trebui să schimbe ceva", a atras atenția Kirbis.

În fondul de coeziune intră și proiectele de incluziune a romilor. Slovenia are o minoritate de 7.000-8.000 de persoane de etnie romă, care se bucură prin lege de un statut special, având reprezentanți în consiliile locale unde există astfel de comunități, a precizat oficialul sloven.