De ce nu mai dau cu mătura pe stradă cei care încalcă legea?

Încalcă legea, dar nu plătesc în niciun fel: nici nu scot bani din buzunar pentru a plăti amenzile contravenționale, dar nici nu fac muncă în folosul comunității. În final, ce măsuri pot fi luate împotriva lor? O nouă amendă, un nou proces…

Având în vedere numărul destul de ridicat al celor care încalcă legea și primesc, drept "pedeapsă", achitarea unei amenzi contravenționale, bugetele locale ale primăriilor ar trebui să fie doldora de fonduri. Sau localitățile ar trebui să lucească de curățenie, căci legislația țării noastre prevede ca cei care nu-și achită amenzile contravenționale să presteze muncă în folosul comunității.

Procedura pentru ca vinovații să ajungă, într-adevăr, să măture străzile, să planteze panseluțe sau să îngrijească gardul verde este însă atât de încâlcită, iar în final numărul celor care ajung într-adevăr să pună osul la treabă în locul banilor pe care nu-i achită este foarte mic. Iar de acest fapt se plâng mai mulți primari din județul Constanța.

"Era bine, le era rușine de ceilalți și mai făceam și noi treabă!"

"Fac scandaluri, fură mărunțișuri, dar nu sunt băgați după gratii, ci li se dau amenzi pe care nu le achită și ni-i trimit nouă pe cap. Și noi, cum să încasăm amenzile? Nu au din ce să le plătească și nici sechestru nu avem pe ce să le punem și nici muncă în folosul comunității nu prestează! Era bine, căci îi mai vedeau ceilalți, le era rușine și mai făceam și noi niște treabă prin comună", a declarat, pentru "Cuget Liber", Gheorghe Manta, primarul comunei Chirnogeni.

Sentimentul este împărtășit și de primarul comunei Cuza Vodă, Nico-lae Horent: "Și noi ne confruntăm cu aceeași problemă. La noi, datoriile la bugetul local se iau în calcul în cazul celor care primesc ajutor social. Dacă au datorii, nu au plătit impozitul la casă, teren sau amenzile pe care le datorează bugetului și primesc ajutor social de mai bine de șase luni, le este suspendat ajutorul pentru o perioada de cinci luni. În mod normal, dacă în cele cinci luni achită datoriile, li se achită și sumele pe lunile respective, retroactiv și sunt repuși în plată. Dar, de fapt, ce fac cei care primesc ajutor social: după perioada de cinci luni de suspen-dare, depun un nou dosar pentru ajutor social. Nu plătesc nici datoriile la bugetul local, iar dosarul fiind mai nou de șase luni, nu putem să îl sistăm de la plată. Și așa rămânem și cu deficit la buget".

Fug de muncă…

Dar, în ce constă, concret, proce-dura de a transforma o amendă contravențională în muncă în folosul comunității? OG 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, actualizată în 2007, prevede că, în cazul contravenienților care nu plătesc amenzile, serviciile de taxe și impozite trebuie să le pună sechestru pe bunuri. Neexistând posibilitatea executării silite, angajații primăriei iau legătura cu polițiștii care au aplicat amenda, iar aceștia se adresează instanțelor de judecată pentru transformarea sancțiunilor pecuniare în activități în folosul comunități. Atenție! Instanța poate aproba această solicitare doar dacă contravenientul consimte să iasă cu mătura în stradă! În caz contrar, rămâne cu amenda și se reiau procedurile…

Sunt și cazuri când, într-un final, se ajunge la preschimbarea sancțiunii în muncă. Credeți, însă, că într-adevăr, respectivii ajung la munca de jos? Rar de tot.

Anul trecut, de exemplu, în munici-piul Cernavodă au fost două persoane în această situație, o femeie amendată pentru prostituție și un bișnițar sancționat pecuniar pentru contrabandă. "S-au prezen-tat doar câteva zile, după care nu au mai venit. În aceste situații, este înștiințată instanța de judecată și urmează un proces", ne-au declarat reprezentanții Primăriei Cernavodă. La finalul acestui nou proces, judecătorii pot stabili ca respectivii să execute închisoare sau să plătească o amendă penală. Din nou amendă… și, din nou, tergiversări. Iar amenda contravențională expiră în cinci ani.

Cert este, însă, că de cele mai multe ori, solicitările de transfor-mare a amenzilor contravenționale în muncă în folosul comunității sunt respinse de instanțele de judecată.

Măsură educativă pentru minori

Singurele situații când cei care au încălcat legea ajung, garantat, să execute munca în folosul comu-nității sunt cele când activitatea este impusă, într-un proces penal, ca pedeapsă, în cazul adulților, sau ca măsură educativă, atunci când este vorba de minori.

"În general, se recurge la această măsură în cazul minorilor aflați la prima faptă. Avem un protocol încheiat cu Azilul de bătrâni, iar minorii merg acolo pentru un interval între 50 și 200 de ore. Mai rar se dispune măsura muncii în folosul comunității în cazul adulților", ne-a declarat Liviu Toader, din cadrul Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul Constanța.