Fiecare procuror constănțean a avut de soluționat, în medie, două dosare penale pe zi

Procurorii constănțeni și-au prezentat vineri raportul de activitate pe anul 2009 în fața șefei lor de la centru, Laura Codruța Kovesi. Așa cum ne așteptam, bilanțul a fost unul pozitiv, măcinat însă și de unele probleme din sistem.

Lipsa acută de personal, numărul ridicat de dosare și expertizele tehnice greoaie par a fi principalele probleme cu care se confruntă procurorii, după cum a reieșit în urma bilanțului de activitate pe 2009 al parchetelor constănțene. În prezența procurorului general al României, Laura Codruța Kovesi, procurorii au vorbit despre realizările lor, dar și despre neajunsurile și problemele cu care s-au confruntat de-a lungul anului trecut.
"Din datele statistice și raportul prezentat pot spune că la Constanța a existat o activitate pozitivă. Sunt însă și unele aspecte negative, care s-au discutat aici și pentru care am încercat să găsim o rezolvare urgentă.
Pot spune că la parchetele constănțene a crescut numărul de dosare în comparație cu anii trecuți, ajungând la 67.000 de cauze penale. Nu este însă o chestiune particulară ce se întâmplă la Constanța, ci este mai degrabă un fenomen înregistrat la nivelul întregului Minister Public. Astfel, pe întreaga țară, anul trecut au fost înregistrate 1.350.000 de cauze, dublu față de 2004. Deși volumul de muncă a crescut considerabil, numărul procurorilor a rămas același, ba chiar s-a diminuat semnificativ la unele parchete", a declarat Laura Codruța Kovesi.

800 de cauze pe cap de procuror
Astfel, potrivit raportului de activitate, un procuror constănțean a avut de rezolvat, în 2009, 800 de dosare penale, ceea ce în opinia Ministerului Public re-prezintă un volum de muncă mult prea mare. "Este clar că principala problemă cu care ne confruntăm este lipsa de personal. Spre exemplu, la Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanța, organigrama prevede 23 de procurori, însă din schemă lipsesc 9 posturi care sunt neocupate. Astfel, în realitate doar 14 procurori, din 23, lucrează.
Aceeași situație și la Parchetul de pe lângă Judecătoria Constanța, unde sunt șase posturi vacante. Pentru rezolvarea acestei probleme se impun câteva modificări legislative care să ușureze accesul în magistratură", a mai adăugat Procurorul General al României.
În acest sens, ar fi nevoie de creșterea numărului de examene pe an pentru intrarea în magistratură, reducerea perioadei de școlarizare pentru Institutul Național de Magistratură, de la doi la un an, și eliminarea condiției vechimii de cinci ani pentru juriști.
De asemenea, printre problemele sesizate de procurori în activitatea lor se numără și cele legate de durata mare a expertizelor judiciare. Există cazuri, cu persoane arestate, unde se dispun expertize fără de care dosarul nu poate fi trimis în instanță și care durează peste un an. Foarte mult, dacă se ține seamă că o persoană poate sta după gratii nevinovată.

Principiul oportunității și acordul de vinovăție
Pentru că, de la an la an, numărul dosarelor penale a crescut în ritm susținut, Ministerul Public încearcă să introducă în circuitul juridic două noi instituții: principiul oportunității și acordul de vinovăție.
În primul caz, în dosarele cu infracțiuni ce nu sunt pedepsite cu mai mult de cinci ani de închisoare, procurorul poate decide dacă este oportună soluționarea dosarului sau se impune clasarea lui. Astfel, dacă anchetatorul observă că prejudiciile ce pot fi recuperate sunt mult mai mici decât cheltuielile de judecată sau decât expertizele impuse de situație, atunci dosarul poate fi închis.
În ceea ce privește acordul de vinovăție, el prevede simplificarea procedurii penale pentru cei care recunosc săvârșirea unor infracțiuni. Dacă, în fața pro-curorului, pe baza probelor administrate, cineva își recunoaște în scris vinovăția, el nu va mai fi judecat, ci instanța va da direct verdictul. Aceste proceduri sunt însă în curs de avizare și dez-batere în Parlamentul României.