Grav accident de zbor! 201 n-a mai răspuns, piloții trecuseră deja dincolo…

Cum se întâmplă de regulă, inopinat, fără legătură cu noi, nimic nu avea să prevadă accidentul grav de zbor ce s-a petrecut în data de 12 iunie 1975, pe aerodromul militar de la Mihail Kogălniceanu. 

Ziua era senină, condiții meteo normale, iar piloții din escadrila a II-a comandată de locotenent-colonelul Dumitru Bulancea, preponderent cei din promoția 1970, erau apți pentru executarea unei misiuni la Giarmata - Timișoara. De fapt, era vorba de un raid de antrenament la distanță maximă cu aterizare pe alt aerodrom, raid corespunzător exercițiului 8 din Cursul de Pregătire pentru Luptă (CPL-74). 

Cei șase piloți cu avioane simplă comandă MiG-21 urmau să parcurgă traiectul Mihail Kogălniceanu - Bod - Giarmata. Înaintea lor trebuia să decoleze un avion MiG-21 dublă comandă, iar după aterizarea pe Giarmata, unul din piloți asigura conducerea zborului, aterizare și decolarea, în timp ce celălalt era ajutor conducător zbor. 

După ce aterizau cele șase simple și după alimentarea cu carburant, decolau spre Mihail Kogălniceanu. După ce ultima simplă ateriza pe aerodromul de bază, decola spre casă și avionul de dublă. Pe traiectul de întoarcere, pilotul din față devenea ȚINTĂ pentru pilotul din spate VÂNĂTOR, astfel, trei piloți parcurgeau etapele unei interceptări la înălțime mare. 

La sala de pregătire, înainte de zbor, piloții și-au revăzut calculele traiectului și apoi au mers la echipare. 

Cele șase avioane MiG-21 simplă comandă și avionul de dublă comandă erau aliniate la locul de plecare, la parajet, nu departe de clădirea unde se afla Celula de Alarmă. 

La avionul MiG-21 dublă comandă cu numărul 6902 au mers piloții locotenent-colonel Aurel Pop și locotenent-colonel Dumitru Bulancea, considerați printre cei mai experimentați piloți din unitate. Pop îndeplinea funcția de navigator al regimentului, iar Bulancea era comandantul escadrilei a II-a. 

"Sile, lasă că merg eu" 

Așa cum soarta joacă de cele mai multe ori feste, și atunci, acolo, în acea zi de iunie, trebuia să zboare în locul lui Bulancea "nea" Sile Olteanu. Dar comandantul de escadrilă i-ar fi zis: 

- Sile, lasă că merg eu. Tu ocupă-te de lăsarea la vatră a militarilor în termen. 

- Am înțeles! a răspuns maiorul Vasile Olteanu. 

Și a rămas la sol să se ocupe de problemele de la subunitate. Un nou ciclu de instrucție își încheiase perioada. 

Ultima semnătură… 

Tehnicul avionul 6902, maistrul militar Constantin Vlădilă, i-a întâmpinat pe cei doi piloți cu bine cunoscutul raport "Avionul e pregătit pentru zbor" și i-a ajutat să se instaleze în cabine. Aurel Pop a urcat în cabina din față, postul principal de pilotaj, iar Dumitru Bulancea s-a așezat în cabina din spate. "Nea" Vlădilă le-a înmânat carnetul tehnic al avionului pentru a semna de luare în primire, fără să-și închipuie măcar: avea să fie ultima lor semnătură… 

A urmat pornirea motorului și rulajul la pistă, apoi decolarea sub atenta supraveghere a colonelului Dumitru Cristian, care era pe post de conducător de zbor și se afla, împreună cu toată echipa, în turnul de la aeroport. 

Dubla 6902 s-a pierdut în înălțimi și a cerut prin radio să treacă pe canalul de dirijare cu Punctul de Comandă. Peste aproximativ o oră, au aterizat pe aerodromul Giarmata și au comunicat la unitate pentru a decola celelalte avioane. Cei șase piloți au mers la avioane, decolarea urmând să se facă în celulă apoi, după atingerea înălțimii de siguranță, la punctul inițial al traiectului, rupere și zbor individual. 

Man, aterizare în condiții meteo grele 

Prima celulă care a intrat la pistă pentru decolare era formată din locotenent-major Dorin-Vasile "Mandarinu" Man și locotenent-major Cireșel "Cireașă" Jindiceanu. Au urmat la intervale scurte de timp locotenent-major Gheorghe "Pisoiu" Sitaru cu locotenent-major Lică "Mec" Macovei și locotenent-major Valentin "Nisetru" Neagoe cu locotenent-major Vasile "Derectoru" Alexandru. 

Schimbarea de cap compas s-a făcut la Bod (Brașov) și avioanele, individual, au aterizat pe aerodromul Giarmata pentru alimentare. A urmat decolarea spre Constanța. 

"Mandarinu" a fost ultimul care a decolat de pe Giarmata și tot ultimul care a aterizat pe Mihail Kogălniceanu, după ce a executat și un exercițiu de interceptare a unei ținte aeriene care zbura cu viteză mică. Din câte își amintește azi, pilotul Man a efectuat o aterizare în condiții meteo grele, de pe aliniament. Aerodromul era încețoșat de averse de ploaie că abia a putut vedea pista. 

Nenorocirea se produsese… 

După ce au aterizat toate cele șase avioane de simplă comandă, colonelul Dumitru Cristian mai avea de primit avionul MiG-21 nr. 6902, dublă comandă, pilotat de Pop și Bulancea. Nu peste mult timp, Cristian a auzit în cască chemarea prin radio a avionului de dublă comandă:

- Sunt indicativ 201, am intrat în raionul aerodromului. Vreau niște condiții meteo pentru aterizare. 

- Sunt URANIU START. Te aud foarte bine. Cer acoperit, pe alocuri ploaie, vizibilitate în barem. 

- Confirm! Venim direct la aterizare de la virajul patru. 

- Aprob 201. 

La acea dată, piloții Pop și Bulancea erau considerați unii dintre cei mai buni din regiment, amândoi piloți clasa a I-a, Pop cu aproximativ 200 ore zburate pe avionul MiG-21, iar Bulancea cu peste 300 ore pe același tip de avion, participanți la grupele de trageri din țară și din afara țării, absolvenți ai Academiei Militare. Pop era mai repezit în comenzi, făcuse trecerea de la avionul MiG-17, un avion mult mai permisiv în pilotaj,  Bulancea, în schimb, mai calculat și meticulos, zburase de la început avionul MiG-21. 

- URANIU START sunt avionul cursă IL-18 de la București. Am intrat pe direcția de aterizare. Sunt la 40 km. 

- Confirm! i-a răspuns Cristian, știind că la manșa avionului de pasageri e un fost pilot militar, promoție 1951, Nae Ionescu. 

Auzind convorbirea cu avionul civil, Pop întreabă:

- Fac virajul mai scurt? 

- Nu e nevoie. Vino normal la aterizare, că ai timp. 

Colonelul Cristian se ridicase în picioare și urmărea în zare apariția avionului de dublă comandă MiG-21. Și atunci, în acea secundă critică, a văzut o pălălaie de fum ce se ridica spre cer pe direcția axului pistei, la aproximativ 4-5 km. A înțeles imediat că nenorocirea se produsese. Cu mâna tremurândă și ochii în lacrimi, a apăsat emisia: 

- 201 control radio… 201 control radio… 

Dar 201 nu a mai răspuns. Cei doi piloți erau deja plecați în lumea de dincolo…  

XXX 

Zborul a fost întrerupt timp de două săptămâni. Dar durerea era mult mai mare, în special pentru pilotul Dorin-Vasile Man, care nu a mai putut sărbători împreună cu nașul Dumitru Bulancea primul an de căsătorie cu Silvia. 

Vasilica Pop, soția fostului pilot Aurel Pop, și-a dedicat întreaga viață picturii, devenind o cunoscută pictoriță, iar fiica profesează ca instructor de dans sportiv. 

Căpitan-comandor de aviație (r) Nelu ENACHE - ARPIA, filiala Constanța