Cea mai mare teamă a victimelor unei infracțiuni este să dea ochii, din nou, cu delincvenții. Acesta este unul dintre motivele pentru care polițiștii din Constanța au adoptat o metodă modernă de identificare a răufăcătorilor, parcă desprinsă din filmele americane.
Victimele unui furt, a unei tâlhării sau a altor infracțiuni cu violență suferă, dincolo de pierderile materiale sau de suferințele fizice, o traumă. Astfel că, atunci când polițiștii îi anunță că au găsit un suspect care se potrivește descrierii celui care le-a făcut rău, cei mai mulți refuză să vină la secție pentru a da ochii cu el.
Este lesne de înțeles de ce au această atitudine, având în vedere ce însemna recunoașterea din grup: suspectul era pus într-un grup cu semnalmente asemănătoare, în aceeași cameră cu victima sau martorul care l-a observat comițând fapta, care trebuie să-l indice. Teama de represalii îi "convingea" pe mulți să uite, subit, chipul răufăcătorilor. Astfel se mai procedează, și la ora actuală, în unitățile din mediul rural. În municipiul Constanța, au fost înființate două camere de recunoaștere, ce oferă protecție victimelor, în momentul în care arată cu degetul spre cel care le-a jefuit sau le-a violat.
Cel mult 20 de recunoașteri din grup pe an
Camera de recunoaștere de la Secția 1 Poliție, prima realizată în municipiul Constanța, pare copiată din filmele americane. Grupul de indivizi, în care se află și suspectul, este introdus într-o încăpere cu o oglindă ce acoperă un întreg perete; pe peretele opus, în dreptul căruia este aliniat grupul, polițiștii au desenat dungi negre, groase, pentru a marca vizibil înălțimea suspecților. Dintr-o cameră alăturată, victima îi poate studia în voie, prin geamul heliomat care desparte cele două încăperi. O astfel de cameră a fost realizată și în cadrul Secției 2.
Polițiștii Secției 1 spun că folosesc respectiva cameră de recunoaștere de cel mult 20 de ori într-un an. "Nu se impune să facem recunoaștere din grup în toate dosarele, ci doar atunci când partea vătămată sau martorul nu-l cunosc dinainte pe autorul faptei", ne-a declarat cms. Ovidiu Zamfir.
Luați cu japca de pe stradă…
Procedeul ridică, însă, și câteva probleme: găsirea persoanelor pentru grupul de identificare și a martorilor care să fie prezenți la identificare. "Suspectul nu poate fi pus singur în cameră, pentru identificare. Trebuie încă două, trei sau patru persoane, cu semnalmente asemănătoare", a explicat comisarul de poliție. Așa că persoanele respective sunt luate de pe stradă, de patrula de poliție. Concret, un echipaj de poliție pornește prin Constanța, "înarmat" cu o descriere sumară a suspectului și îi oprește pe cei care corespund, invitându-i la secția de poliție. Este de înțeles că sunt multe cazurile când oamenii, luați prin surprindere, refuză să dea o mână de ajutor.
Nici martorii asistenți nu sunt ușor de găsit, a adăugat adjunctul Secției 1. Aceștia nu trebuie să-i cunoască nici pe victimă, nici pe suspect și trebuie să fie prezenți în cameră, în momentul în care are loc identificarea din grup. Legea stipulează explicit obligativitatea prezenței lor, astfel că s-au găsit soluții de compromis.
"Ne mai ajută agenții de la firmele de pază, mai chemăm prietenii. Dar și în aceste cazuri, oamenii refuză, pentru că apoi trebuie să se prezinte la instanță, cât durează procesul. Și pot fi chemați periodic, timp de câțiva ani", au explicat polițiștii.
În ciuda piedicilor întâmpinate, nu s-a întâmplat niciodată ca o recunoaștere din grup să fie anulată.
Și victimele se înșeală…
Sunt cazuri când victimele nu îl mai recunosc pe infractor, deși inițial susțin că l-ar recunoaște oriunde pe cel care le-a jefuit.
"Mulți spun: «Dacă îl văd, îl recunosc imediat». Dar îl au în fața lor și îl indică pe un martor, despre care știm sigur că are alibi. A fost o speță în care două victime au indicat aceeași persoană ca fiind cea care le-a tâlhărit, la recunoașterile din grup. După ce l-am arestat, la o săptămână, s-a dovedit că altcineva era autorul, dar semăna izbitor de bine cu suspectul inițial. Victimele erau convinse că era el, în plus, unul din telefoanele sustrase a fost găsit la el", a exemplificat cms. Ovidiu Zamfir.
Regizorul "Loverboy", interesat de Secția 1
În prezent, camera de recunoaștere de la Secția 1 este folosită atât de celelalte secții din municipiu (exceptând Secția 2), cât și de unitățile din județ.
De altfel, în toamna lui 2010, producătorii filmului românesc "Loverboy" și-au exprimat intenția de a filma în respectiva cameră secvența de început, în care Dani (Adina Galupa) trebuie să-l recunoască pe Luca (George Piștereanu). S-au răzgândit însă pe ultima sută de metri și nu au mai filmat secvența la Constanța.
Polițiști care au muncit la realizarea camerei de recunoaștere
Inițiativa realizării acestor încăperi a aparținut comisarilor șefi Dumitru Lotreanu și Constantin Dancu, pe atunci șeful și respectiv adjunctul Secției 1. Cei care le-au urmat în fruntea unității de poliție au modernizat-o, montând un geam performant, iar acest sistem de identificare al suspecților a devenit operațional în 2007,. De altfel, polițiștii spun că, la vremea respectivă, dungile negre ce indică înălțimea suspecților au fost desenate de comisarul șef Emilian Pârvu (actualul șef al Poliției Constanța) și comisar Ovidiu Zamfir, fostul și respectiv actualul adjunct al secției. Între timp, o astfel de cameră de recunoaștere a fost înființată și la Secția 2 Poliție.