Magistrații români își apără salariile cu comparații ale omologilor din alte țări UE

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a reacționat miercuri la dezbaterea publică privind veniturile din sistemul judiciar, prezentând, într-un comunicat de presă postat pe Facebook, date din cel mai recent raport al Comisiei Europene pentru Eficiența Justiției (CEPEJ), publicat în iulie 2025. Documentul oferă o imagine comparativă a salarizării judecătorilor în 27 de state membre ale Uniunii Europene.

Conform datelor CEPEJ, România ocupă locul 20 din 27 în ceea ce privește venitul brut lunar al unui judecător aflat la început de carieră, fiind comparabil cu Lituania. Însă, în privința venitului net, care include toate sporurile, România coboară pe locul 22, fiind aproape de coada clasamentului, alături de Grecia, Slovenia și Croația.

Țările imediat înaintea României în acest clasament, precum Polonia, Lituania și Bulgaria, înregistrează salarii nete cu 20-30% mai mari pentru aceeași funcție.

Potrivit CSM, din totalul de 5.345 de posturi de judecător la nivel național, 46% sunt alocate judecătoriilor, instanțele de prim nivel. Salariile cresc în funcție de gradul instanței:

·        Judecătorii de la tribunale au salarii cu aproximativ 11% mai mari decât cei de la judecătorii.

·        Judecătorii de la curțile de apel primesc cu 13% mai mult decât cei de la tribunale.

„Se observă în mod facil din statistica prezentată în studiul CEPEJ din 2025 că, în ceea ce priveşte venitul net al judecătorilor în România, cu includerea tuturor sporurilor, acesta se situează spre finalul statisticii, România fiind precedată de alte 21 de ţări în care veniturile nete sunt considerabil mai mari", transmite CSM printr-un comunicat de presă pe care îl prezentăm integral.

„COMUNICAT DE PRESĂ

Analiză comparativă a salariilor judecătorilor în România cu salarizarea judecătorilor din alte state ale Uniunii Europene

Observând dezbaterea publică referitoare la veniturile judecătorilor, Consiliul Superior al Magistraturii informează societatea prezentând date obiective din studiul CEPEJ emis în iulie 2025 privind funcționarea sistemelor judiciare din statele membre ale Uniunii Europene, care cuprinde o analiză comparativă cu privire la salarizarea judecătorilor la nivelul Uniunii Europene, sintetizând date din aproximativ 27 de ţări pentru venitul brut şi pentru venitul net:

1. În ceea ce priveşte venitul brut al unui judecător la început de carieră, analiza datelor comunicate de 27 de state indică faptul că România se situează pe locul 20, pe primele trei poziţii aflându-se Irlanda, Danemarca şi Malta. Venitul brut/lună în România este similar celui din Lituania.

2. Referitor la venitul net al unui judecător la început de carieră, cu includerea tuturor sporurilor, România se află pe locul 22 din 27 de ţări, respectiv spre finalul clasamentului.

Poziţia României din acest punct de vedere este similară cu a ţărilor aflate pe locurile 23 - 25, adică spre intervalul celui mai mic salariu net al judecătorului la început de carieră în Uniunea Europeană, respectiv Grecia, Slovenia şi Croaţia. Poziţiile aflate în faţa României prezintă deja o diferenţă de salarizare de peste 20-30% în plus net/lună, respectiv Polonia, Lituania şi Bulgaria.

3. Din schema naţională de 5345 de posturi, 2463 de posturi sunt alocate judecătoriilor, reprezentând aproximativ 46%.

Salarizarea judecătorilor cu grad de tribunal este superioară cu 11% celei de la nivelul judecătoriei, iar cea a judecătorilor cu grad de curte de apel este cu 13% superioară celei de la nivelul tribunalului.

4. Se observă în mod facil din statistica prezentată în studiul CEPEJ din 2025 că, în ceea ce priveşte venitul net al judecătorilor în România, cu includerea tuturor sporurilor, acesta se situează spre finalul statisticii, România fiind precedată de alte 21 de ţări în care veniturile nete sunt considerabil mai mari”.