Marian Vanghelie scapă de dosarul șpăgilor de 30 de milioane de euro

Marian Vanghelie se pregătește să ajungă pe lista inculpaților VIP scăpați de răspunderea penală prin constatarea prescripției, veste pe care o va afla pe data de 28 februarie 2025, când Curtea de Apel București va soluționa definitiv dosarul șpăgilor de 30.403.000 de euro pe care fostul primar al sectorului 5 le-a luat în perioada 2006-2014. Vanghelie se află la capătul unui proces care a durat 10 ani, timp în care a văzut 10 judecători și o condamnare pe fond de 11 ani și 8 luni, conform libertatea.ro

Pe data de 12 februarie 2025, Curtea de Apel București a fost nevoită să pună în aplicare ultima decizie obligatorie a Înaltei Curți pe tema „marii prescripții”, pronunțată într-un recurs în interesul legii, din 20 ianuarie 2025.

„Curtea apreciază că se impune a se dispune schimbarea încadrării juridice în ceea ce privește infracțiunea de luare de mită reținută în sarcina inculpatului Vanghelie Marian Daniel, infracțiunea de dare de mită reținută în sarcina inculpatului Dumitru Marian și în ceea ce privește infracțiunea de complicitate la luare de mită reținută în sarcina inculpatului Nicolae Mircea Sorin, în sensul înlăturării dispozițiilor art. 35 C.p.", se arată în minuta Curții de Apel București.

Articolul la care face referire instanța vizează forma continuată a infracțiunii de luare de mită reținută în sarcina lui Marian Vanghelie, chestiune care face ca termenul de prescripție să curgă de la data primei fapte, adică 2006, în loc de 2014. Prin această soluție de schimbare a încadrării juridice, Marian Vanghelie s-a ales din pix cu o singură infracțiune de luare de mită, în loc de 9, câte erau descrise în rechizitoriu.

Peste 10.000 de dosare penale, închise din cauza dispozițiilor ÎCCJ

Strict în chestiunea „marii prescripții”, Înalta Curte a avut un rol cel puțin la fel de important ca instanța de contencios constituțional. Reamintim că ÎCCJ a emis o serie de hotărâri obligatorii prin care s-a poziționat în sprijinul inculpaților: Imediat după ce Curtea Constituțională (CCR) a statuat, pe 26 mai 2022, că România n-a avut legislație cu privire la prescripția specială în perioada 2018-2022, Înalta Curte a emis o hotărâre prin care a decis ca efectele deciziei CCR să se aplice retroactiv, până în 2014 (când a intrat în vigoare noul Cod penal). Când Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a aprecia, pe 24 iulie 2023, că toate hotărârile instanțelor din România cu privire la constatarea prescripției „sunt contrare dreptului european”, Înalta Curte s-a opus aplicării acesteia.

Doar doi magistrați de la ÎCCJ au făcut „notă discordantă” – judecătorii Cristina Rotaru și Iulian Dragomir, atunci când au infirmat soluția de închidere a dosarului în care era vizat traficul de influență de un milion de euro în legătură cu lucrările la metroul din Drumul Taberei și au trimis cauza spre rejudecare. Decizia din 30 ianuarie 2024, pronunțată în cauza în care sunt vizați afaceristul Dragoș Dobrescu, directorul Astaldi România, Luca Pier Canino, și avocatul-infractor Doru Boștină a fost o premieră, deoarece toți judecătorii din România se conformau dispoziţiilor date de Curtea Constituțională și de Înalta Curte.

Totuși, hotărârea a fost unică: din 26 mai 2022 până la zi, instanțele au închis prin constatarea prescripției un număr de 10.695 de dosare penale.

Printre inculpații VIP care au beneficiat de „marea prescripție” s-au numărat Elena Udrea, Ioana Băsescu, Șerban Pop, Mihnea Costoiu, Gigi Becali, Ioan Munteanu, Sorin Strutinsky, Mihai Necolaiciuc, Nelu Iordache, Bercea Mondialu, judecătorii Elena Burlan-Pușcaș, Corina Eugenia Jianu, inculpații din dosarul Hexi Pharma și mulți alții.

Parchetul: Prescripția ar trebui să curgă de la ultimul act al infracțiunii

Recursul în interesul legii (RIL) e o procedură specifică, pe care o pot exercita doar procurorul general al României, Avocatul Poporului, colegiul de conducere al Înaltei Curți sau cel al curților de apel, atunci când constată o practică neunitară la nivelul instanțelor.

Pe data de 16 mai 2024, procurorul general al României, Alex Florența, a depus pe rolul Înaltei Curți un RIL care viza interpretarea și aplicarea unitară a legii în cazul curgerii termenelor de prescripție pentru infracțiunile de dare/luare de mită și cumpărare/trafic de influență (articolele 298-292 din Codul penal). Întrebarea era, în esență, de când se calculează termenul de prescripție în cazul unei conduite infracționale care s-a întins pe o perioadă lungă. De exemplu, unele instanțe au considerat că primirea mitei la o dată ulterioară celei pretinderii reprezintă o simplă punere în executare a convenției dintre inculpați, fără a fi privită ca o altă modalitate normativă a elementului material și fără a avea relevanță penală. Alte instanțe au apreciat că, dimpotrivă, prescripția curge de la data primirii mitei, după ce inițial fusese acceptată promisiunea sau data primirii ultimei tranșe din suma de bani ce reprezintă mita.