Mega-dosarul polițiștilor de la rutieră, lovit de nulitate de la un capăt la altul

# Curtea de Apel a motivat că toate actele procedurale și procesuale, inclusiv administrarea probelor și începerea urmării penale, sunt lovite de nulitate deoarece Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanța nu avea competență în acest caz # Cei 36 de polițiști suspectați de acte de corupție scapă basma curată, fără a mai fi nevoiți să-și probeze nevinovăția. Acum ei își cer înapoi funcțiile și salariile restante

Mega dosarul de corupție privind 36 de polițiști rutieri a fost doar un foc de paie, ce la început a ars puternic, mai ales la televizor și în presa scrisă, cu flăcări mari și arestări spectaculoase, după care totul s-a stins la fel de brusc și spectaculos.

Incompetența procurorilor, legea lacunară și prost făcută sau o interpretare proprie și personală a legii de către un judecător? Care a fost cauza care a ucis din fașă cel mai spectaculos caz de corupție al polițiștilor rutieri din istoria recentă a României?
Părerile sunt împărțite, însă toți trei factorii par a-și fi dat mâna în editarea cu majuscule a acestui EȘEC. Că au fost vinovați sau nu polițiștii, că sunt sau nu corupți, nici măcar nu mai contează de vreme ce dosarul a fost îngropat din cauza unor "erori tehnice", pe înțelesul profanilor. Adică nici măcar nu s-au luat în discuție aceste aspecte, totul fiind oprit din cauza unor vicii de procedură. În termeni juridici, cei ce au efectuat urmărirea penală în cazul celor 36 de polițiști și 3 civili nu aveau competență, acest lucru fiind sancționat cu nulitatea absolută a tuturor actelor procedurale și procesuale, de la strângerea probelor și până la arestarea a 14 dintre cei implicați.
În motivarea Curții de Apel Constanța, cea care a constatat că propunerea de arestare a polițiștilor și întreaga cercetare este lovită de nulitate, se vorbește pe larg despre motivele și nelegalitățile comise în timpul urmării penale, ce au dus la această situație.

Zorilă i-a scăpat pe toți
Judecătorul Marius Epure, cel care a dat soluția, a admis, pe 6 august, excepția invocată de apărătorii celor 11 polițiști și 3 civili reținuți, în urma judecării recursului privind emiterea pe numele acestora, de către Tribunal, a mandatelor de arestare preventivă.
Avocații au fost primii care au sesizat că ancheta a fost efectuată de un organ necompetent, motivând că o parte dintre polițiștii cercetați aveau funcții și atribuții de control. În atare situație, urmărirea penală ar fi trebuit efectuată de DNA și nu de Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanța, așa cum s-a întâmplat în fapt. Judecătorii Tribunalului au respins această excepție, arestându-i pe cei 14, însă la recurs, Curtea de Apel a detonat bomba, aruncând în aer întreg dosarul.
În motivarea judecătorului Marius Epure se face vorbire despre polițistul Ion Zorilă, care avea funcție și atribuții de control, cel care, practic, i-a salvat pe toți de rigorile legii și i-a scos pe cei 11 agenți de la rutieră și trei civili din arest.
"În cauză, se constată și în raport de cele invocate de recurenți dar și în raport de elementele de drept rezultate din dosarul cauzei, că procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanța ce a efectuat urmărirea penală nu avea competența după calitatea persoanei, această neregularitate neputând fi acoperită și putând fi invocată pe tot timpul procesului penal, inclusiv din oficiu, fiind sancționată cu nulitatea absolută a tuturor actelor procedurale și procesuale efectuate de organul judiciar necompetent", se arată în motivarea Curții de Apel, care explică apoi cum s-a ajuns în situația de față.
"Se constată că dosarul de urmărire penală privește fapte săvârșite de mai mulți inculpați și învinuiți aflate atât în legătură de conexitate cât și în legătură de indivizibilitate, situația în care competența revenea organului de urmărire penală cu grad superior, care în cauză este Direcția Națională Anticorupție, funcționând autonom în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Competența acestui organ de urmărire penală rezultă, pe de o parte, din faptul că cel puțin unul dintre învinuiții cauzei, respectiv numitul Zorilă Ion, potrivit fișei postului depusă la dosar, avea funcție de control, având atribuții funcționale de control ierarhic al agenților de poliție rutieră din subordine, mențiune înscrisă în atribuțiile funcționale sub sintagma "controlează agenții de poliție rutieră în teren". Acest învinuit avea calitatea de funcționar public cu funcție de control într-o instituție publică centrală, Ministerul Administrației și Internelor, și funcționa în cadrul unei formațiuni de poliție la nivelul unității administrativ teritoriale cu rang de municipiu, respectiv în cadrul Biroului pentru siguranța circulației în mediul urban Constanța, unde avea funcția de șef de schimb", se specifică în motivare.
Potrivit judecătorului Marius Epure, acest lucru atrăgea competența de efectuare a urmării penale de către DNA, atât în ceea ce îl privește pe Ion Zorilă, cât și pe ceilalți învinuiți sau inculpați în cauză. De asemenea, magistratul precizează că necompetența organului care a efectuat urmărirea penală atrage după sine nulitatea întregii anchete: "Această sancțiune se aplică tuturor actelor procedurale și procesuale efectuate de organul de urmărire penală necompetent, respectiv a actelor de constatare, a actelor de dispoziție și administrare a probelor, a actelor procesuale de începere a urmăririi penale și punere în mișcare a acțiunii penale și pe cale de consecință și asupra întocmirii actului de sesizare a instanței cu propunerea de luare a măsurii arestării preventive".

Polițiștii își cer înapoi funcțiile și salariile restante
Avocatul Cătălin Filișan spune că hotărârea judecătorească tranșează cât se poate de clar situația, în sensul că se constată nulitatea tuturor actelor procedurale și procesuale, de la administrarea probelor și până la solicitarea de arestare preventivă. "Toate actele procedurale și procesuale sunt lovite de nulitate. Că vorbim despre acte de constatare, de administrare a probelor, despre actele privind începerea urmării penale și de sesizarea a instanței cu propunerea de arestare preventivă, toate sunt nule. Este foarte bine că motivarea este clară și nu lasă loc de alte interpretări. Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanța trebuia încă de la început să își verifice competența, ceea ce nu a făcut. Dacă ar fi făcut minimum de investigații în acest sens, și-ar fi dat seama că nu e de competența lor și ar fi trimis dosarul la DNA", a declarat Cătălin Filișan, apărătorul a doi polițiști.
El a mai precizat că va depune în cursul zilei de azi o adresă la Inspectoratul de Poliție al Județului Constanța, căreia îi va anexa și hotărârea judecătorească, și va solicita reîncadrarea pe funcții a celor 36 de polițiști cercetați în acest dosar. Amintim că, în momentul în care s-a început urmărirea penală, toți cei implicați în caz au fost suspendați din funcții. De asemenea, polițiștii cer să li se plătească toate drepturile salariale și indemnizațiile de care au fost privați în această perioadă, din momentul în care s-a început urmărirea penală.
De partea cealaltă, Adina Florea, prim-procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanța, a declarat că nu a văzut încă motivarea Curții de Apel și se abține să comenteze în vreun fel decizia judecătorului. Ea a precizat însă că dosarul nu s-a încheiat încă.

Cel mai mare caz de corupție din Poliția Rutieră…
Amintim că pe 25 iunie, încă de la primele ore ale dimineții, zeci de polițiști și jandarmi au descins la 50 de adrese în vederea efectuării perchezițiilor într-un dosar în care sunt vizați 36 de subofițeri de la Serviciul Poliției Rutiere și patru civili, acuzați de comiterea infracțiunilor de luare de mită și dare de mită, trafic de influență, abuz în serviciu, folosirea în orice mod direct sau indirect de informații ce nu sunt destinate publicității, permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații și fals intelectual.
Potrivit Direcției Generale Anticorupție, încă de la începutul lunii februarie 2009, existau indicii de comitere a infracțiunilor menționate mai sus. Urmare a cercetărilor efectuate în perioada februarie - iunie 2009 (în special interceptări și filaje), s-a stabilit că agenții de poliție au încălcat, în mod repetat, atribuțiunile de serviciu, favorizând anumite persoane, prin neaplicarea măsurilor legale la regimul circulației pe drumurile publice, traficându-și influența pe lângă alți colegi, în scopul de a nu fi aplicate sancțiuni unor contravenienți.
De asemenea, au permis accesul la informații care nu sunt destinate unor persoane neavizate, au intervenit în favoarea unor persoane pentru a nu le fi întocmit dosar penal sau pentru a nu li se suspenda permisele de conducere, au omis intenționat inserarea în conținutul proceselor verbale de contravenție a unor elemente esențiale, în vederea creării posibilității făptuitorilor de a contesta și, ulterior, de a obține anularea respectivului proces verbal, au procedat nelegal la anularea unor amenzi de circulație.