O nouă metodă de înșelăciune: “Scrisoarea nigeriană”

441
O nouă metodă de înșelăciune: “Scrisoarea nigeriană” - inselaciune-scrisoarea-nigeriana-1709924080.jpg

Articole de la același autor

Femeie din Sibiu, păcălită de 500.000 de euro prin metoda ”scrisoarea nigeriană”. Înșelătoria funcționează de ani buni la nivel mondial, în diferite variante și, evident, și în România.


O femeie din Sibiu reclamă că a fost victima unei înșelătorii în urma căreia a pierdut peste 500.000 de euro.


Potrivit publicației Turnul Sfatului, care citează un avocat sibian, femeia a căzut victimă a unei înșelătorii pornită prin vechea metodă „scrisoarea nigeriană”.


Ea a ajuns în final să piardă mai bine de jumătate de milion de euro.


Autoritățile nu prea reușesc să rezolve astfel de dosare, care sunt foarte complexe și uneori presupun anchete care vizează persoane din alte țări sau chiar de pe alte continente.


Cum funcționează țeapa ”prințul nigerian”


Înșelătoria cunoscută sub numele de „prințul nigerian” este o metodă frauduloasă în care infractorii încearcă să obțină bani sau informații personale de la victimele lor.
De obicei folosesc e-mailul, WhatsApp sau alte mijloace de comunicare online. Iată cum funcționează această înșelătorie:


Contactarea Victimei: Infractorii trimit e-mailuri sau mesaje către potențialele victime, pretinzând că sunt un prinț, un oficial guvernamental sau un membru al familiei regale din Nigeria sau din altă țară africană.
Mesajele susțin, de obicei, că aceștia au acces la o sumă mare de bani, dar au nevoie de ajutor pentru a transfera acești bani în siguranță din țara lor de origine într-o altă țară.


Promisiuni de Compensare: În e-mailuri, infractorii promit de obicei victimei o parte din această sumă de bani dacă aceasta îi va ajuta să facă transferul.
Ei pot invoca diferite motive pentru care au nevoie de asistență, cum ar fi conflicte politice, instabilitate economică sau alte pretexte.


Cererea de Informații Personale: Pentru a părea credibili, infractorii pot solicita informații personale de la victime, cum ar fi nume complet, adresă, număr de telefon, conturi bancare sau alte detalii sensibile.
Aceste informații sunt apoi utilizate pentru a efectua alte fraude sau pentru a fura identitatea victimei.


Cererea de Bani: După ce au stabilit un contact cu victima, infractorii pot solicita plata unor taxe sau comisioane pentru a facilita transferul presupus al banilor.
Aceste cereri de bani pot continua sub diferite pretexte, iar victima poate fi presată să plătească sume din ce în ce mai mari pentru a-și recupera „compensația” promisă.


Dispariția Contactului: După ce au obținut banii sau informațiile pe care le doreau, infractorii pot dispărea sau pot înceta să mai răspundă la corespondență.


Victima realizează adesea că a căzut într-o capcană, dar este adesea prea târziu pentru a recupera banii sau pentru a preveni utilizarea informațiilor personale.




Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole din aceeași secțiune

Pagina a fost generata in 0.4056 secunde