Principalii suspecți din dosarul înmatriculărilor auto false rămân în libertate

Vineri, magistrații de la Curtea de Apel Constanța au respins recursul declarat de procurorii DIICOT împotriva refuzului judecătorilor de la Tribunal de a-i aresta pe Daniel Ștefan Scarlat - șeful atelierului unde se confecționau plăcuțele de înmatriculare falsificate, care are și calitatea de subofițer, fiind angajat al Direcției Generale de Permise de Conducere și Înmatriculări Auto București, și pe Teodor Sorin Tănase - administratorul firmei care le comercializa.

Reprezentantul Ministerului Public în instanță a spus că, din punctul său de vedere, există indicii clare care ar arăta că cei doi bărbați se fac vinovați de comiterea infracțiunilor de asociere în grup organizat în vederea comiterii de infracțiuni, abuz în serviciu contra intereselor personale, fals intelectual, punerea în circulație de numere de înmatriculare false și respectiv instigare la toate aceste infracțiuni.

700 de euro, o plăcuță de înmatriculare falsă

Procurorii au vorbit despre indiciile clare, dar și despre probele care ar exista la dosar și care ar demonstra vinovăția celor doi. S-au făcut referiri la interceptarea unor convorbiri telefonice, în care una dintre persoanele cercetate în acest dosar, Cristian Doru Moga, de 35 de ani, din Constanța, fostul șofer al lui Nicolae Nemirschi - pe când acesta era director în Primăria Constanța, ar fi vorbit concret cu privire la grupul infracțional. De asemenea, tot potrivit interceptărilor, pentru unele dintre plăcuțele de înmatriculare, care erau oferite spre vânzare se vorbea de sume de 700 de euro.

Faptul că ancheta vizează infracțiuni comise chiar și în anul 2006, când ar fi fost falsificate nici mai mult, nici mai puțin de 147 de plăci de înmatriculare, a descumpănit, se pare, judecătorii. Întrebarea care a încolțit în mintea tuturor a fost: de ce nu au fost arestați atunci?

De partea cealaltă, procurorii spun că pericolul social al celor doi ar consta tocmai în faptul că, în luna octombrie 2009, au mai fost descoperite alte trei plăcuțe falsificate, ceea ce ar demonstra că activitatea infracțională a grupării a continuat nestingherită, iar astfel numărul "victimelor" ar fi într-o continuă creștere. Mai mult, în toată această perioadă, procurorii au efectuat cercetări în vederea identificării tuturor membrilor rețelei, s-au făcut zeci de adrese în vederea verificării autenticității cărților de înmatriculare, a inspecțiilor tehnice, de unde a rezultat că mențiunile erau false. Abia în 2009, spun procurorii, au fost strânse suficiente probe care ar arăta vinovăția lor. De asemenea, la dosarul cauzei au mai fost conexate alte 10 dosare, care, aparent, nu aveau legătură între ele.

Faptul că, în perioada 27 - 28 octombrie a.c., la solicitarea lui Tănase, Scarlat a falsificat alte trei plăcuțe de înmatriculare, i-a determinat pe anchetatori să treacă la acțiune.

Tănase: "Ce zice domnul procuror mă depășește!"

În fața magistraților de la Curtea de Apel, Scarlat a spus: "În 2006 - 2007 eram un simplu angajat, nu aveam acces la logistica atelierului". În replică, procurorul a spus că mărturia unui coleg de-al său, Adrian Vasile Usălaș, îl contrazice. Acesta ar fi spus procurorilor că, în 2006, Scarlat avea acces în atelier, implicit la aparatura cu care se confecționau numerele de înmatriculare. Scarlat lucrează de 14 ani în cadrul Serviciului respectiv.

De partea cealaltă, Teodor Sorin Tănase a spus: "Ce zice domnul procuror mă depășește! Mi-a fost adusă la cunoștință doar învinuirea".

Ambii inculpați și-au menținut declarațiile date anterior, refuzând să mai spună ceva cu privire la infracțiunile de care sunt acuzați. Analizând probele aflate la dosar, magistrații Curții de Apel au menținut soluția emisă de colegii lor de la Tribunal, lăsându-i pe cei doi suspecți în libertate.

Procurorii DIICOT au ridicat, în urmă cu o săptămână, peste 1.000 de certificate de înmatriculare și zeci de plăcuțe de înmatriculare false, pe care o rețea infracțională le folosea la înmatricularea de mașini a căror proveniență nu era clară sau care nu puteau fi înmatriculate legal, spun surse judiciare.

Astfel, anchetatorii au luat la puricat arhiva dintre anii 2006 - 2008 a Serviciului Regim Permise și Înmatricularea Vehiculelor Constanța, ridicând documentele relevante pentru caz.

Certificatele de înmatriculare și plăcuțele falsificate ridicate erau confecționate de membrii rețelei, care aveau softuri de imprimare speciale. Persoana care comanda plăcuțele și certificatele de înmatriculare era responsabilul de zonă al atelierului care le confecționa pentru serviciul de înmatriculări.

Apariția acestor numere și certificate false nu făcea decât să dubleze numerele de înmatriculare deja existente și, în cazul unui accident rutier, putea fi trasă la răspundere o altă persoană. Anchetatorii au identificat deja mai mulți posesori ai unor autoturisme care au numere identice cu cele falsificate.

Ofițerii DGIPI i-au monitorizat, din luna septembrie, pe cei ridicați vineri, informații despre activitatea lor datând încă din 2006.