Școala națiunilor (IV)

"Elevii străini necesită o baie de limbă" – spune Maria Joao Queiroga, delegata Ministerului în Școala Gil Vicente. Eforturile făcute în cadrul studiilor asistate nu sunt suficiente pentru a-i face să înțeleagă pe elevi ceea ce ei au învățat într-o limbă practic necunoscută. Ministerul Educației le echivalează diplomele de studii în funcție de curriculum-ul pe care-l aduc din țările de origine, ceea ce înseamnă că unui tânăr bulgar de 16 ani, care a învățat să scrie și să citească cu caractere chirilice, îi poate fi dată spre învățare o poezie de Fernando Pessoa!
În Școala Gil Vicente elevii străini sunt supuși unui test care relevă nivelul cunoștințelor lor de limbă portugheză. În funcție de rezultate ei pot fi integrați într-o echipă cu alți elevi, când sunt capabili de a face față programei, sau pot constitui o echipă specială împreună cu colegi de același nivel.
Elevii din Europa de Est s-au arătat uneori surprinși de nivelul învățământului din Portugalia. Ei erau obișnuiți să învețe mai mult și erau mulțumiți așa. Elevii de origine africană sunt mulțumiți de generozitatea profesorilor de aici care nu-i bat și care îi ajută să progreseze la școală. "În Mozambic, spre deosebire de Portugalia, clădirile școlilor sunt foarte vechi și sunt puțini profesori!" – spune Jesse, de 16 ani, care s-a născut la Nampoula. "Acolo profesorii îi bat pe elevi" -specifică Yalila, de 14 ani, care a venit din Angola.
Ilya își amintește că în școlile din Rusia, elevii nu pot vorbi unii cu alții. Și Alina, din Moldova, spune că în țara sa "elevii învață mai mult, dar sistemul e mai rigid."

E și puțină discriminare…
Yalila, care e în clasa a opta, spune cum e privită ea în relațiile cu ceilalți. "Ei gândesc: ea e diferită. E din cauza culorii!". Acest sentiment al tinerei angolane, care ar vrea să devină infirmieră sau farmacistă, nu corespunde deloc cu studiul publicat recent în "Journal of Ethnic and Migration Studies" conform căruia cea mai mare parte a adolescenților proveniți din rândul minorităților etnice stabilite în Portugalia nu se simte discriminată în societate.
Școlile portugheze ar trebui să promoveze învățământul în limba maternă a elevilor imigranți, se arată în studiul "Copiii imigranților: monitorizarea integrării acestora în societate" coordonat de Maria Margarida Marques, profesoară de sociologie la Universidade Nova din Lisabona. Toți copiii, indiferent de situația în care se află părinții lor, au dreptul la educație. Asta înseamnă că și copiii imigranților aflați în situație de ilegalitate, au dreptul de a frecventa cursurile unei școli. Un studiu realizat în 2004 relevă că fiilor imigranților din PALOP le place Portugalia și își doresc naționalitatea portugheză, dar, chestionați asupra sentimentelor de apartenență, se consideră mai mult africani decât lusitani.
În anul școlar 2003 - 2004, în școlile portugheze erau înscriși 9.335 de copii de etnie rromă, 13.985 de angolani, 9.334 de brazilieni, 2.795 de ucraineni, 719 ruși, 1.108 moldoveni, 1.081 români, 1.140 chinezi și 10.748 de elevi proveniți din țările UE.
(va urma)
Constantin Florescu

"Elevii străini necesită o baie de limbă" – spune Maria Joao Queiroga, delegata Ministerului în Școala Gil Vicente. Eforturile făcute în cadrul studiilor asistate nu sunt suficiente pentru a-i face să înțeleagă pe elevi ceea ce ei au învățat într-o limbă practic necunoscută. Ministerul Educației le echivalează diplomele de studii în funcție de curriculum-ul pe care-l aduc din țările de origine, ceea ce înseamnă că unui tânăr bulgar de 16 ani, care a învățat să scrie și să citească cu caractere chirilice, îi poate fi dată spre învățare o poezie de Fernando Pessoa!
În Școala Gil Vicente elevii străini sunt supuși unui test care relevă nivelul cunoștințelor lor de limbă portugheză. În funcție de rezultate ei pot fi integrați într-o echipă cu alți elevi, când sunt capabili de a face față programei, sau pot constitui o echipă specială împreună cu colegi de același nivel.
Elevii din Europa de Est s-au arătat uneori surprinși de nivelul învățământului din Portugalia. Ei erau obișnuiți să învețe mai mult și erau mulțumiți așa. Elevii de origine africană sunt mulțumiți de generozitatea profesorilor de aici care nu-i bat și care îi ajută să progreseze la școală. "În Mozambic, spre deosebire de Portugalia, clădirile școlilor sunt foarte vechi și sunt puțini profesori!" – spune Jesse, de 16 ani, care s-a născut la Nampoula. "Acolo profesorii îi bat pe elevi" -specifică Yalila, de 14 ani, care a venit din Angola.
Ilya își amintește că în școlile din Rusia, elevii nu pot vorbi unii cu alții. Și Alina, din Moldova, spune că în țara sa "elevii învață mai mult, dar sistemul e mai rigid."

E și puțină discriminare…
Yalila, care e în clasa a opta, spune cum e privită ea în relațiile cu ceilalți. "Ei gândesc: ea e diferită. E din cauza culorii!". Acest sentiment al tinerei angolane, care ar vrea să devină infirmieră sau farmacistă, nu corespunde deloc cu studiul publicat recent în "Journal of Ethnic and Migration Studies" conform căruia cea mai mare parte a adolescenților proveniți din rândul minorităților etnice stabilite în Portugalia nu se simte discriminată în societate.
Școlile portugheze ar trebui să promoveze învățământul în limba maternă a elevilor imigranți, se arată în studiul "Copiii imigranților: monitorizarea integrării acestora în societate" coordonat de Maria Margarida Marques, profesoară de sociologie la Universidade Nova din Lisabona. Toți copiii, indiferent de situația în care se află părinții lor, au dreptul la educație. Asta înseamnă că și copiii imigranților aflați în situație de ilegalitate, au dreptul de a frecventa cursurile unei școli. Un studiu realizat în 2004 relevă că fiilor imigranților din PALOP le place Portugalia și își doresc naționalitatea portugheză, dar, chestionați asupra sentimentelor de apartenență, se consideră mai mult africani decât lusitani.
În anul școlar 2003 - 2004, în școlile portugheze erau înscriși 9.335 de copii de etnie rromă, 13.985 de angolani, 9.334 de brazilieni, 2.795 de ucraineni, 719 ruși, 1.108 moldoveni, 1.081 români, 1.140 chinezi și 10.748 de elevi proveniți din țările UE.
(va urma)
Constantin Florescu