Se fac investiții la ISU Dobrogea? „Vom primi perne pneumatice și autospeciale de stingere”

1633
Pompierii constănțeni vor primi perne pneumatice, pentru a le folosi ca ultimă soluție, pentru salvările de la înălțime. Totodată, sunt promisiuni că inspectoratului de la malul mării îi va fi înnoit și parcul auto, cu autospeciale achiziționate din fonduri europene.

Analiza demarată de Ministerul Afacerilor Interne, cu privire la oportunitatea dotării inspectoratelor pentru situații de urgență cu perne pneumatice a fost finalizată. Reamintim că întrebarea „sunt sau nu necesare pernele pneumatice în activitatea pompierilor” s-a pus după ce, la jumătatea lunii februarie, la Constanța, a avut loc un incident tragic: o femeie a murit după ce a căzut în gol, de la balconul apartamentului cuprins de flăcări, aflat la etajul al șaselea. Analiza realizată de minister a concluzionat că „utilizarea pernelor pneumatice în misiunile de salvare se recomandă doar ca soluție excepțională, în cazul în care toate celelalte modalități de intervenție nu sunt viabile”. Drept pentru care, M.A.I. va achiziționa 27 de perne pneumatice SP 60 (care pot fi folosite pentru salvarea persoanelor aflate la 60 de metri înălțime) și 226 de perne pneumatice SP 16 (pentru salvarea persoanelor aflate la 16 metri înălțime). Dintre acestea, la Inspectoratul pentru Situații de Urgență (ISU) Dobrogea vor ajunge o saltea SP 60 și șase sau șapte SP 16.

Reamintim că, în prezent, la ISU Dobrogea nu mai este nicio pernă pneumatică; aceeași situație este întâlnită în mai multe inspectorate din țară.

Când vor putea fi folosite pernele pneumatice

Dar, așa cum au arătat reprezentanții M.A.I., respectivele perne pneumatice nu vor putea fi folosite prea des. „Conform analizei, se recomandă utilizarea pernelor de salvare ca ultimă soluție, atunci când nu se pot folosi scara manuală, autoscara mecanică și/sau căile de evacuare convenționale. De asemenea, în cazul tentativelor de suicid, perna de salvare se va operaționaliza și aloca la intervenție, concomitent cu celelalte tipuri de tehnică, pe principiul minimizării riscului de deces în situația săvârșirii actului suicidal ori a căderii necontrolate sau involuntare a persoanei în cauză. Concluziile desprinse au la bază date tehnice ale acestor mijloace de salvare, care țin cont de dimensiunile pernelor, de personalul și tehnica necesare amplasării, de timpul de reacție, de condițiile de mediu existente la fața locului și, cel mai important aspect avut în vedere se referă la salvarea victimei, fără a-i fi pusă în pericol sănătatea sau viața”, se arată în raportul ministerului.

„Timpul de umflare variază în funcție de dimensiunile și volumul pernei, între 30 și 120 secunde, de la momentul amplasării în spațiul optim de utilizare (suprafață plană, fără obstacole). Intervalul de timp la care pernele pot fi folosite între salvări/salturi variază între 10 și 30 secunde. Pentru mânuirea pernei sunt necesare, în funcție de dimensiunea acesteia, între două și șase persoane, la care se adaugă alte două pentru mânuirea accesoriilor folosite pentru umflare. De asemenea, utilizarea pernelor pneumatice de salvare implică riscuri majore asupra vieții persoanelor salvate și salvatorilor, principalii factori de pericol constituindu-i poziția persoanei care efectuează saltul, locul unde aceasta aterizează pe suprafața pernei și efectul de proiectare a corpului în direcții care nu pot fi anticipate, din cauza elasticității sistemului”, au mai arătat reprezentanții ministerului de resort.

În realizarea raportului, specialiștii au analizat cum se procedează și în alte state, precum Croația, Grecia, Germania, Letonia, Norvegia, Portugalia, Serbia, Ungaria. „Conform experienței internaționale din majoritatea țărilor menționate, pernele de salvare se utilizează ca ultimă soluție, în situații excepționale, în cazul incendiilor la clădiri înalte sau în cazul tentativelor de suicid, prin aruncare de la înălțime, având în vedere că există pericolul vătămării corporale a persoanelor dacă nu respectă recomandările personalului specializat cu privire la salt. De exemplu, în Letonia nu se folosesc astfel de mijloace de salvare și nici nu se intenționează introducerea acestora în dotarea structurilor specializate de salvare. Tot cu titlu de exemplu, în Ungaria, pe parcursul anului trecut, din 57 de intervenții la care s-a solicitat utilizarea pernei pneumatice, doar în trei cazuri a fost posibilă amplasarea acesteia, raportat la condițiile de la fața locului și la starea de sănătate a persoanelor salvate”, se mai stipulează în analiză.

IGSU a promis și autospeciale de stingere

Pe lângă perne pneumatice, la ISU Dobrogea există planuri pentru a aduce și alte dotări, după cum ne-a precizat col. Mihail Cristian Amarandei, inspector șef. „La ISU Dobrogea este nevoie de tehnică de intervenție și am primit asigurări de la IGSU că acest lucru este avut în vedere, se intenționează implementarea unor proiecte transfrontaliere, prin care să fie achiziționate autospeciale. Încă nu poate spune cu exactitate despre ce număr de autospeciale este vorba, dar ne dorim să fie măcar o autospecială pe fiecare subunitate”, a arătat șeful ISU Dobrogea. Menționăm că este vorba despre autospeciale de stingere, capitol la care în prezent sunt multe deficiențe, căci multe dintre acestea au o vechime de zeci de ani și ar fi trebuit să fie deja date la casat. 



Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 0.5564 secunde