Duminică seara, la hotelul "Rex", din Mamaia, a fost aniversată Ziua Justiției. Personalități de marcă din sistemul juridic românesc au ținut să participe la eveniment, printre invitați fiind și președintele României, Traian Băsescu. Numai că acesta a stricat buna dispoziție a magistraților prezenți când, prin discursul său franc, cu atacuri directe la actul de justiție românesc, din a cărui cauză Bruxelles-ul este pe punctul de a scoate România (din punct de vedere al actului de justiție) de la masa bogaților Europei. Președintele a acuzat magistrații că din cauza lor riscăm aplicarea clauzei de salvgardare.
Evident nemulțumit de faptul că mai marii justiției au călcat cuvântul dat acum un an și jumătate în fața oficialilor europeni, când Guvernul României și-a dat angajamentul în momentul semnării tratatului de aderare, Traian Băsescu a "tulburat" apele în justiție, chiar și de ziua ei, după care a părăsit ca un vârtej sala de conferințe de la "Rex", luându-i prin surprindere până și pe sepepiști.
Nu este prima dată când președintele Băsescu aruncă cu noroi în justiție, iar când face acest lucru se asigură parcă dinainte că va capta toată atenția atât a breslei din sistemul juridic, dar și a populației, care, prin intermediul televiziunilor, a putut percepe mesajul unui președinte jucător, care nu scapă vreo ocazie să facă ordine în propria ogradă.
Mesajul direct și atacul de acum două seri poate că nu a fost premeditat, președintele recunoscând că își pregătise un discurs pe 30 de pagini, dar a preferat în cele din urmă să vorbească liber, "provocat" de afirmația președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție, Nicolae Popa, care a făcut referire la "băieți buni și băieți răi" în justiție, nemulțumit că oamenii din justiție sunt catalogați astfel. Poate că și cele aproape două ore de așteptare i-au pus nervii la încercare președintelui, el fiind invitat să vorbească după discursurile (prelungite) ale mai-marilor din justiție.
Băieți buni și băieți răi…
Președintele și-a început astfel discursul: "Încep prin a vă spune «La mulți ani!» cu ocazia Zilei Justiției, dvs., judecătorilor, procurorilor, avocaților, executorilor judecătorești, notarilor, toți, într-un fel sau altul, participanți la actul de justiție".
După care a trecut direct la subiect: "Interesantă chestiunea cu băieți buni și băieți răi... Foarte interesantă domnule președinte al Înaltei Curți. Vreau să știți că, după părerea mea, băieți buni și băieți răi, fete bune și fete rele sunt peste tot, fie că discutăm de procurori, fie că discutăm de judecători.
Cum, în mod egal, oameni de excepție sunt și printre procurori, și printre judecători. Marea problemă însă este că la o zi de sărbătoare ar fi păcat să nu ne amintim de cel mai important lucru care se întâmplă zilele acestea și care a fost extrem de important și este extrem de important pentru România și se află în mod egal în mâna băieților buni și a băieților răi.
Este vorba de interesul național, domnule președinte al Înaltei Curți, și acesta ar fi contat dacă reușeam să-l materializăm în încetarea monitorizării României.
N-aș vrea să vă spun că de ziua dvs. puteați să ne faceți, nouă, celor 22 de milioane de români, un cadou foarte frumos: încetarea monitorizării.
Din păcate, rezultatul muncii oamenilor excepționali din justiție, dar și a băieților răi este că România va continua să fie monitorizată. Acesta era termenul de monitorizare la care noi, la semnarea tratatului de aderare, la Luxemburg, ne-am angajat. Că vom remedia deficiențele din justiție într-un an și jumătate. A fost convenit între Guvernul României și autoritățile de la Bruxelles.
Este adevărat că efortul principal a fost în mâna Justiției. Și vă rog să mă credeți că am un discurs foarte bine pregătit, sunt 30 de jumătăți de pagini, care ar fi sunat la fel de frumos ca discursul domnului Popa, ca discursul domnului ministru Chiusbaian sau a domnului ministru al justiției, ca discursul d-nei procuror general. Nu pot însă... Această întâlnire este dominată pentru mine de eșecul justiției pe care îl vom avea consfințit în două săptămâni. N-aș vrea să spun ceea ce aveam în discurs, ci cred că va trebui să facem o discuție închisă, pentru că justiția nu este a dvs., iar eu nu pe dvs. vă reprezint, ca și corp, ca și putere, eu reprezint pe români în fața dvs. și am dreptul și obligația să fiu exigent atunci când, din neîmplinire, România și toți românii vor suferi în continuare un proces umilitor de monitorizare.
Dincolo de asta, trebuie să vă spun că aroganța niciunei puteri nu folosește nimănui. Fie că e vorba de aroganța puterii executive în raport cu românii și celelalte puteri, fie că este vorba de aroganța puterii legislative în raport cu românii și celelalte puteri, fie că este vorba de aroganța justiției în raport cu românii și celelalte puteri. Spunea foarte bine domnul Chiusbaian: ideea utopică a separării, a dispersării puterilor, a nelucrării în comun pentru atingerea obiectivelor ne poate duce la evenimente de acest gen.
Niciunuia dintre noi n-o să-i placă când va citi raportul, indiferent care este conținutul lui, indiferent că acest raport va defini așa cum nu îi place domnului președinte Popa, băieți buni și băieți răi, instituții funcționale și instituții nefuncționale, indiferent cum va fi acest raport al Bruxelles-ului pe justiție, el va reflecta realitatea de la noi, dincolo de demagogia fiecăruia.
De aceea, domnilor procurori și domnilor judecători, în primul rând dvs. mă adresez, în calitate de șef al statului, iar dvs. sunteți o putere în statul român, vă chem la parteneriat pentru a preveni ceea ce se poate întâmpla după prelungirea monitorizării. Adică aplicarea clauzei de salvgardare pentru România și scoaterea ei din Europa Justiției.
Mai mult nu vreau să vă spun decât că am venit la această manifestare din respect pentru puterea judecătorească și pentru aceia din puterea judecătorească care își fac treaba cu dedicație, cu responsabilitate, cu dragoste pentru meseria lor".
Volum mare de activitate
Președintele Consiliului Superior al Magistraturii, Lidia Bărbulescu, a răspuns, printre altele, că "din păcate, și în anul acesta, noi, Justiția Română, ne-am confruntat cu aceleași probleme, în sensul unui volum mare de activitate. Am reușit și de data aceasta să gestionăm activitatea judiciară, să aplicăm legea așa cum este ea, cu toate neajunsurile pe care încă le are. Am reușit să introducem în practica instanțelor jurisprudența Curții de la Luxemburg, am reușit, de asemenea, să punem în operă prin actul de justiție pe care îl facem tot ceea ce a însemnat hotărâre CEDO".
"E adevărat, însă, că mai sunt multe lucruri de făcut. Sperăm în continuare într-o colaborare la fel de bună și fructuoasă pe care am avut-o cu toate autoritățile statului, factori de decizie care trebuie să contribuie și contribuie la reforma justiției în România" - a mai spus Lidia Bărbulescu.
"Sperăm că anul acesta, din partea legislativului, dar mai întâi a Guvernului, spre sfârșitul anului, să avem posibilitatea de a vorbi despre niște coduri care trebuiau să existe, și mă refer la Codul de Procedură Penală, încă din iunie 2005. Din păcate a trebuit să ajungem aici, în anul de grație 2008, să nu avem decât un Cod Penal, aprobat dar suspendat, un Cod de Procedură Penală în lucru, un cod civil în lucru, în dezbatere publică evident" - a declarat președintele CSM.
Președintele CSM, Lidia Bărbulescu: "Ne-am integrat bine"
În ceea ce privește afirmațiile și plecarea intempestivă a președintelui Băsescu, președintele CSM, Lidia Bărbulescu, a afirmat că șeful statului nu a fost dur în exprimare și a vrut doar să prezinte o realitate.
"Ceea ce vă pot spune, din perspectiva CSM, suntem optimiști că va fi un raport constructiv, dar suntem conștienți că mai avem multe de făcut. Sistemul judiciar românesc va continua să existe în Europa, pentru că nu e cu nimic mai prejos decât alte sisteme de drept, ci, dimpotrivă, ne-am integrat bine" - a mai declarat Bărbulescu.
Ea a mai precizat că criticile aduse de președintele României vor fi percepute de colegii săi cel mai probabil în sens constructiv.
Oricum, asistența prezentă a rămas înmărmurită la reacția președintelui, judecătorii și procurorii prezenți uitându-se ca la spectacol la ieșirea președintelui din sală, care a creat zarvă în primul rând printre sepepiști.