Zi cu emoții pentru Alina Bica

Alina Bica a fost dată marți în urmărire generală după ce magistrații Înaltei Curți de Casație și Justiție au decis condamnarea ei la patru ani de închisoare cu executare pentru favorizarea omului de afaceri Ovidiu Tender. Tot marți, instanța supremă a decis achitarea Alinei Bica în dosarul în care a fost judecată alături de omul de afaceri Horia Simu și de fostul șef al ANAF Șerban Pop

În dosarul ANRP, în 29 mai, magistrații instanței supreme au amânat pronunțarea sentinței în acest dosar pentru 12 iunie, iar apoi pentru 29 iunie. Decizia nu va fi definitivă.

La ultimul termen al procesului, din 16 mai, DNA a cerut condamnări cu executare la pedepse orientate spre maximum pentru Alina Bica, Crinuța Dumitrean, Dragoș Bogdan, Sergiu Diacomatu, Cătălin Teodorescu, Remus Baciu, Emil Nuțiu, Stelian Gheorghe și Ionuț Florentin Mihăilescu.

Pentru Dorin Cocoș, care a făcut mai multe denunțuri, DNA a solicitat închisoare cu executare, dar "în limite reduse", în timp ce pentru fiul acestuia, Alin Cocoș, procurorul a cerut condamnare cu suspendare.

La un alt termen al dosarului, judecătorii au respins cererea Alinei Bica, despre care se știa atunci că se află în Costa Rica, de a fi audiată prin videoconferință, pe motiv că documentele depuse de avocat nu dovedesc imposibilitatea acesteia de a se prezenta la proces.

Fosta șefă a DIICOT Alina Bica a cerut din ianuarie statut de refugiat politic în Costa Rica, anunța avocatul său, la ICCJ, la unul din termenele în procesul ANRP.

În 20 aprilie, ministrul Justiției, Tudorel Toader, spunea că nu a primit personal și nu a auzit ca Ministerul Justiției să fi primit vreun document privind solicitarea Alinei Bica de acordare a statutului de refugiat politic, el subliniind că nu Ministerul Justiției este cel care permite unui inculpat să părăsească țara și nu ministerul este cel care ia măsurile de interdicție, ci instanțele, iar Ministerul Afacerilor Interne este cel care supraveghează dacă au fost respectate aceste măsuri. El afirma că în acest caz trebuie văzut dacă fiecare și-a făcut treaba.

În acest dosar, Alina Bica a fost trimisă în judecată de procurorii DNA în decembrie 2014. Bica făcea parte, la data faptelor, din Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor de la ANRP, alături de Crinuța Dumitrean, fosta șefa a ANRP, Sergiu Diacomatu și Remus Baciu, foști vicepreședinți ai instituției, deputatul Cătălin Teodorescu, Dragoș George Bogdan, fost vicepreședinte al ANAF, Oana Vasilescu și Lăcrămioara Alexandru. Gheorghe Stelian și expertul evaluator Emil Nuțu au fost, de asemenea, trimiși în judecată. Celălalt membru al comisiei, deputatul Marko Attila, va fi cercetat separat deoarece a plecat din țară. Ei sunt acuzați de abuz în serviciu pentru că ar fi aprobat despăgubirea lui Gheorghe Stelian cu 89 de milioane de euro, pentru un teren din București supraevaluat cu 62 de milioane de euro. În acest dosar a fost trimis în judecată și omul de afaceri Dorin Cocoș, suspectat că a solicitat 10 milioane de euro de la Gheorghe Stelian pentru a interveni pe lângă comisia de la ANRP.

Potrivit DNA, în iunie 2014, Alina Bica ar fi primit prin intermediul fostului său consilier Ionuț Mihăilescu și în cote egale cu acesta un teren de 4.425 metri pătrați în Snagov, în legătură cu validarea pe care Alina Bica ar fi dispus-o la 15 martie 2011, în calitate de secretar de stat și de reprezentantă a Ministerului Justiției în Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul ANRP, a unui dosar de despăgubire pentru un teren din Capitală, scrie romaniatv.net