Pe vremea "împușcatului", când restricțiile transformaseră benzina într-un bun de speculă, doi milițieni au oprit un automobil și l-au somat pe șofer: - Portbagajul ăsta e suspect și vrem să-i verificăm conținutul. Deschide-l! Șoferul a ridicat capota și... într-adevăr, acolo se alipeau într-o maximă înghesuială o groază de canistre pline, iar unul dintre milițieni, umflat de aroganță, l-a interogat pe cel în culpă despre conținut. Șoferul însă i-a răspuns liniștit:
- Toate sunt pline doar cu apă, tovarășe.
- Hmm, dumneata ne iei de proști?, ripostară intrigați milițienii.
- Pe cuvânt, că e așa cum spun - a adăugat șoferul - și, dacă doriți să va convingeți, poftim, gustați de unde voiți.
Unul dintre oamenii ordinii destupă în grabă dopurile câtorva canistre să le deguste conținutul apoi, plin de indignare, zise către șofer:
- Ai înnebunit, omule, cum îți permiți să irosești benzină, ca să cari doar apa asta chioară, când o poți găsi oriunde? Ce-ai zice dacă noi te-am amenda un pic?
- Păi, eu cred că greșiți, stimate, răspunse șoferul nostru. Știți, la noi în comună există un vechi obicei și eu nu fac altceva decât să respect datina străbună: când moare cineva, după ce trupul defunctului e scăldat cu grijă, timp de câteva săptămâni urmașii trebuie să-i plimbe apa!...