Ițic tânăr, de 20 de ani, se duce să se roage la Zidul Plângerii:
– Dă, Doamne, să câștig la loz în plic!
Mai înaintează evreul nostru în vârstă, își face familie, copii, timp în care se tot ruga:
– Dă, Doamne, să câștig la loz în plic!
Îmbătrânește Ițic, i se albesc sprâncenele, părul, îi tremurau genunchii.
El mergea în fiecare zi la Zidul Plângerii și se ruga:
– Dă, Doamne, să câștig la loz în plic!
În acest moment cerul se întunecă, apar fulgere pe cer, nori groși și o voce tunătoare îi spune:
– Ițic, dă-mi o șansă: JOACĂ!