Doar două ore au trecut!

Într-o duminică, popa din sat vede un pui de ungur la el în grădină că îi fură mere. Își zice în sinea lui că are și el poftă. Luni la fel, vine puiul de ungur la popa în grădină și iar îi fură roadele. Nici de data asta părintele nu zice nimic. Marți însă, când îl vede pe copil, merge la el, știind că e ungur, și îi zice:

- Mă copile, văd că îți plac roadele din grădina mea și, dacă vrei să mănânci câte vrei, trebuie să mă lași să te botez ca să fii român.

Copilul e de acord și părintele îl botează. Merge copilul acasă fericit și îi zice lui taică-său că s-a botezat român. Când aude taică-său ce a isprăvit îi arde o mamă de bătaie cum n-a mai mâncat demult. Scapă cumva copilul și fuge în curte, maică-sa venea de la serviciu, îi zice și ei ce-a făcut și buff! Maică-sa încă o repriză. Scapă și de maică-sa, se întâlnește cu sora lui, care nici ea nu-l iartă când aude ce a făcut și îi mai arde și ea câteva... După ce scapă de sora lui merge nervos pe stradă și îl oprește un vecin care, văzându-l așa încruntat, îl întreabă:

- Ce s-a întâmplat mă copile, de ești așa încruntat și nervos?

- Uite vecine, sunt român de două ore și deja îi urăsc pe unguri!