Foileton. M-am pregătit de 8 Martie

Pornesc de cu dimineață la piață. E 8 martie. Când se scoală nevasta, trebuie să găsească pe noptieră flori, un cadou, o atenție, cafeaua aburindă... Măcar odată pe an! Merită și ea, că ziua bărbatului e-n fiecare zi, dar sărmanele noastre consoarte se chinuiesc, rabdă, suferă, plâng și oftează, ceea ce, pentru mulți bărbați, nu contează... Draga de ea, oare ce să-i iau?

La piață dau de un mic bar. Deschis. Nu, nu intru în el! Se servește și afară, la un fel de tejghea. Una mică. Îl zăresc pe vecinul Pandelică, zis Cocârț. "Și tu, tot după flori?", îl întreb. "Normal! Doar că m-am oprit aici să mă sfătuiesc cu alții, ce buchet să-i dăruiesc..." Eu, cumva, mă tânguiesc:

"Nevestei mele îi plac florile de câmp, dar n-o să mă apuc acum să-mi iau câmpii..."

Pandelică râde cu toată gura și-mi aduce aminte de titlul cărții lui Marin Sorescu "Trei dinți din față", că atâția îi lipsesc. "Ia zi-i, Pandelică, mai merge una mică?" Întrebare inutilă, chiar idioată, un fel de "Mănânci calule ovăz?" Trece o oacheșă, cu un coș de flori. "Ia zambila, ghiocelul, să aibă ce să dea fetei, iubițelul!" Luăm amândoi. Încă una mică. Din vorbă-n vorbă, ajungem la cadouri. Pandelică zice că anul trecut, de ziua lui, a sa nevestică i-a făcut cadou cartea "Idiotul" de Dostoievski. Da’ și el, de ziua ei, a dus-o la filmul "Prizonierul și vaca"... "Eu nici nu știu ce să-i cumpăr. Un parfum, un spray, o alifie, habar n-am!" "Ia-i o alifie, că-ți mai rămân bani de-o tărie!" mă sfătuiește interlocutorul.

Final, ne-am luat cu vorba, ne-am încălzit, ne-am cinstit și mi-au mai rămas bani...neam!

Așa că m-am întors acasă. Nevasta făcuse patul, făcuse cafeaua și, de cum am intrat, a-nceput să facă scandal, tărăboi, ca toți dracii, de mi-am amintit epigrama unui amic, Dan Norea, care sună cam așa:

"Cine poate să-mi ateste,

Fie soți, fie burlaci:

Oare dracii au neveste

Sau nevestele au draci?"

Acum ne-am împăcat și nici capul nu mă doare, dar urăsc făcălețul și bătătorul de covoare!